În premieră mondială, o femeie din Marea Britanie îşi va dona uterul fiicei sale!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Eva Ottosson, în vârstă de 56 de ani, a acceptat să ia parte la
această operaţie medicală, sperând că se va finaliza cu succes şi
că fiica sa, Sara, va putea beneficia de uterul său.

Dacă transplantul va fi reuşit, doctorii speră ca Sara, care s-a
născut fără organe reproductive, să poată deveni însărcinată şi să
poarte un copil în acelaşi uter din care s-a născut şi ea.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Operaţia de transplant, ce se anunţă a fi extrem de complicată,
va avea loc primăvara următoare, la Goteborg, Suedia.

„Atât eu, cât şi fiica mea, suntem persoane raţionale.
Amândouă gândim acelaşi lucru: «Este doar un uter». Ea are nevoie
de el şi dacă eu sunt cel mai bun donator pentru ea, OK. Ea are
nevoie de el mai mult decât am eu. Am două fiice, deci mie mi-a
fost deja util”, a declarat Eva Ottosson.

În 2000, în Arabia Saudită, a avut loc singura tentativă de
transplant de uter. Atunci, o femeie de 26 de ani, ce-şi pierduse
uterul din cauza unei hemoragii, a primit unul de la o donatoare în
vârstă de 46 de ani.

Din nefericire, transplantul nu a fost un succes, fiind nevoie
ca uterul să fie eliminat din corp după 99 de zile.

Astăzi, medicii din Goteborg susţin că se află la punctul în
care pot efectua acest transplant cu succes, graţie noilor metode
chirurgicale dezvoltate în ultimii ani. Cu toate acestea,
Dr. Mats Brannstrom, liderul echipei de chirurgi, susţine
că transplantul de uter rămâne una dintre cele mai complexe
operaţii medicale existente. „Este mai dificil decât un transplant
de rinichi, ficat sau de inimă. Trebuie să eviţi hemoragiile şi în
acelaşi timp trebuie să ai vase de sânge suficient de lungi pentru
a le conecta la uterul nou implantat”, a afirmat el.

Sara a vorbit despre operaţia la care va fi supusă: „Ar însemna
totul pentru mine să pot avea copii. Acum încerc să nu-mi creez
prea multe speranţe, ca să nu fiu dezamăgită. Dar m-am gândit şi la
adopţie foarte mult timp, iar dacă transplantul va eşua, voi alege
această cale”.

Sursa:
The Telegraph