Care au fost primele animale? O nouă teorie contrazice tot ceea ce ştiam despre evoluţia vieţii pe Terra

Ctenoforele sunt animale marine – oarecum asemănătoare meduzelor, deşi fac parte dintr-o încrengătură separată; ele sunt prădătoare şi, spre deosebire de spongieri, sunt  înzestrate cu un sistem nervos şi posedă celule complexe care sunt întâlnite la animalele cu simetrie bilaterală (printre acestea aflându-se şi oamenii.) 

Datorită acestor particularităţi, a părut multă vreme evident că spongierii sunt mai primitivi ca alcătuire şi, ca urmare,  ar fi apărut  anterior ctenoforelor (şi altor animale) şi că ei ar trebui să stea la baza arborelui filogenetic al tuturor animalelor.

• Ruinele unui vechi oraș din Filipine au ieșit la suprafață în urma secetei
• Copiii lui Maradona vor ca trupul marelui fotbalist să fie într-un mausoleu

Toate animalele de azi descind dintr-un trunchi comun, care s-a împărţit în mai multe ramuri în urmă cu 650 de milioane de ani. 

Deşi modul în care s-au succedat evenimentele este încă dezbătut, era general acceptată ideea că primele animale au fost spongierii străvechi.

„Când înveţi despre modul în care au evoluat animalele, ţi se spune că strămoşul comun al tuturor animalelor avea probabil o structură foarte simplă şi că, odată ce animalele dobândesc un sistem nervos şi muşchi, nu mai pierde niciodată aceste caracteristici”, spune Joseph Ryan, de la National Institutes of Health din Bethesda, SUA.

Conform acestei viziuni, spongierii străvechi sau la baza arborelui filogenetic al animalelor, care apoi s-a împărţit în 4 ramuri: ctenofore, meduze, un grup de animale pluricelulare primitive numite placozoare şi un alt grup de animale primitive cu simetrie bilaterală, din care au evoluat, printre altele, viermii, insectele şi vertebratele.

Însă, recent, o serie de analize genetice asupra unei singure gene a dus la concluzia că animalele cele mai primitive ar putea fi ctenoforele şi nu spongierii. 

Cercetătorii au secvenţiat întregul genom al unui ctenofor, o specie numită Mnemiopsis leidyi  (imaginea de mai jos).

Ctenoforele errau ultimul dintre grupurile de animale primitive al căror genom nu fusese încă secvenţiat. Odată cu îndeplinirea acestui deziderat, oamenii de ştiinţă au putut compara între ele genoamele tuturor grupurilor străvechi de animale, pentru a determina care dintre ele este cel mai vechi. Iar rezultatele au fost surprinzătoare: există indicii care sugerează că grupul ctenoforelor a apărut înaintea spongierilor.

Este un rezultat neaşteptat deoarece ctenoforele par mai evoluate decât spongierii, având, de exemplu, structuri complexe precum cele nervoase. 

Însă, în mod interesant, deşi spongierii sunt lipsiţi de sistem nervos, posedă totuşi multe dintre genele asociate cu dezvoltarea sistemului nervos şi care se găsesc şi la ctenofore. Dacă interpretarea specialiştilor este corectă şi spongierii au apărut mai târziu decât ctenoforele, înseamnă că, pe calea evolutivă pe care au mers, ei şi-au pierdut sistemul nervos, transformându-se în animale sedentare şi simplificându-şi alcătuirea corpului.

Descoperirea contrazice două idei fundamentale al gândirii biologice în privinţa evoluţiei animalelor: aceea că primele animalele aveau o structură simplă şi că, odată ce animalele dobândesc, prin evoluţie, trăsături complexe, le păstrează.

Alţi oameni de ştiinţă sunt sceptici în privinţa acestei noi interpretări. În ceea ce îi priveşte pe autorii studiului, deşi consideră că interpretările alternative sunt mult mai puţin plauzibile, admit ei înşişi că sunt necesare mai multe analize genetice pentru a confirma această nouă teorie.

Sursa: New Scientist