Prima pagină Istorie

Descoperirea unor urme de paşi provoacă dispute în legătură cu viaţa sexuală a strămoşilor noştri

Alexandru Voiculescu | 12.19.2016 | ● Vizualizări: 3269
Sursa: 123.fr     + zoom
Galerie foto (5)

Desoperirea unor urme ale speciei Australopithecus Afarensis susţine ideea că structura socială a acestora era asemănătoare gorilelor de astăzi.

Cercetătorii au descoperit un set de urme de paşi ai unui strămoş al omului de acum 3,6 milioane de ani, pe nume Australopithecus Afarensis, care era foarte răspândit în Africa. Urmele au fost găsite în Laetoli, un renumit sit arheologic din Tanzania. Cele 14 urme găsite se adaugă setului de 70 descoperite în 1978 de paleontologul Mary Leakey. Aceste urme sunt esenţiale, întrucât sunt printre cele mai vechi care arată că locomoţia hominizilor pe două picioare există devreme în istoria acestei linii.

Întinse pe o suprafaţă puţin mai mare ca un loc de parcare, s-a observat că urmele ar aparţine a cel puţin doi indivizi. În urma analizării, s-a constatat că un individ avea o înălţime de 1,65 de metri, fiind cel mai înalt exemplar de A. Afarensis descoperit până acum. Această descoperire întăreşte ideea că la această specie exista dimorfismul sexual, unde femele şi masculii au o structură fiziologică diferită.

Există totuşi diferenţe de interpretare, într-un studiu publicat în eLife, cercetătorii susţin că aceste urme fac parte din acelaşi grup precum cele descoperite în 1978, ceea ce pune în discuţie structura socială a lui A. Afarensis. De asemenea, ei susţin că există un mascul, 2-3 femele şi 2-3 masculi juvenili.

Sursa: National Geographic

Mai există şi cercetători care susţin că nu se poate face diferenţa între un mascul juvenil şi o femelă adultă numai pe baza urmelor de paşi. Paleoantropologul William Harcout-Smith de la American Museum of Natural History spune: „să ne gândim la oamenii moderni, făcând diferenţa între urmele unui băiat de 13 ani şi ale unei femei de 21 de ani. Putem spune cu exactitate?”

Descoperirea, deşi interesantă şi importantă, nu poate spune foarte multe despre viaţa sexuală şi structura socială a strămoşilor noştri, dar poate fi corelată cu alte studii de antropologie şi paleontologie care se bazează pe studiul efectiv al fosilelor.

Sursa: National Geographic

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Antropologii cred ca au descoperit secretul credintelor religioase

Atelier de antropologie culturală

Cu cine s-a mai “corcit” Homo sapiens?

Cine a fost, de fapt, strămoşul omului?