Prima pagină Natura

După un studiu de mai bine de 25 de ani, savanţii au ajuns la un rezultat îngrijorător: emisiile de carbon din solul pădurilor vor accelera încălzirea globală

Alexandru Voiculescu | 10.07.2017 | ● Vizualizări: 384
Credit: Pixabay     + zoom
Galerie foto (1)

După 26 de ani, în urma celui mai longeviv experiment ce intenţionează să vadă cum temperaturile în creştere afectează solul, cercetătorii au scos la iveală un proces ciclic surprinzător al naturii: încălzirea solului stimulează perioade de emisii abundente de carbon în atmosferă, alternate cu perioade în care nu există pierderi detectabile de carbon.

De asemenea, studiul indică faptul că într-un mediu cu temperaturi în continuă creştere vor exista schimburi de carbon probabil incontrolabile între solul forestier şi sistemul climatic, accelerând încălzirea globală, scrie Science Daily.

Studiul a fost condus de Jerry Melillo, savant la Marine Biological Laboratory (MBL) şi a apărut pe 6 octombrie în revista Science.

Melillo şi colegii săi au început acest experiment în 1991 într-o pădure din Massachusetts. Au îngropat cabluri electrice în parcele de pământ şi l-au încălzit cu 5 grade Celsius mai mult decât temperatura ambientală a parcelelor de control.

În decursul a 26 de ani, parcelele încălzite au pierdut 17% din carbonul aflat în primii 60 de centimetri de la suprafaţa solului.

„În fiecare an, în mare parte din cauza arderilor de combustibili fosili, eliberăm în atmosferă circa 10 miliarde de tone de carbon, ceea ce cauzează creşterea nivelului de dioxid de carbon şi a temperaturilor globale. Solurile din întreaga lume conţin 3.500 miliarde de tone de carbon, iar dacă o parte semnificativă din acesta ajunge în atmosferă - din cauza activităţii microbiene din solurile mai calde - va accelera încălzirea globală, iar acest proces nu poate fi oprit cu uşurinţă”, a precizat Melillo.

Fazele emisiilor de carbon coincid cu fluctuaţiile în populaţiile de microbi

Pe perioada experimentului, oamenii de ştiinţă au observat fluctuaţii în rata emisiei de carbon din sol în parcelele încălzite, indicând prezenţa ciclurilor în ceea ce priveşte capacitatea microbilor de a consuma materie organică şi de a elibera carbon. Faza I (1991-2000) a fost o perioadă de pierdere substanţială de carbon care a fost rapidă la început, apoi a încetinit până la zero. În Faza II (2001-2007) nu a existat nicio diferenţă în emisiile de carbon între parcelele încălzite şi cele de control. Faza III (2008-2013) s-a remarcat printr-o nouă creştere a emisiilor de carbon din parcelele încălzite. Acest lucru a coincis cu o schimbare în populaţiile de microbi. Microbii care consumă materie organică mai dură au devenit dominanţi în această perioadă. În Faza IV (2014-prezent), emisiile de carbon au scăzut din nou, indicând că are loc o nouă reorganizare a populaţiilor de microbi. Dacă tiparul se păstrează, următoarea fază va fi de creşterea emisiilor de carbon din parcelele încălzite.

„Acest demers pune accentul pe importanţa studiilor pe termen lung care sunt specialitatea MBL”, a precizat David Mark Welch, directorul acestui centru. „Aceste studii de amploare, combinate cu modelarea şi cu o înţelegere mai complexă a comunităţilor de microorganisme din ecosistem, furnizează o nouă cunoaştere importantă pentru schimbările climatice”, conchide acesta.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cea mai mare mlaştină de la tropice a fost descoperită. Este mai mare ca Anglia şi absoarbe totalul emisiilor de combustibil fosil pe trei ani. Reprezintă, însă, un mare pericol

Tehnologia care va REVOLUŢIONA industria energetică: o nouă centrală electrică arde combustibil fosil cu zero emisii de dioxid de carbon

Cum va fi vremea în România în anul 2100? Viitorul ŞOCANT prezintă temperaturi insuportabile pentru umanitate

Fenomenul extrem descoperit în Siberia. Pământul a început să se umfle