Prima pagină Stiinta


Anestezia generală şi creierul uman. Cum sunt afectate funcţiile cognitive

Marina Manastîrlî | 11.06.2015 | ● Vizualizări: 52078

Creierul uman poate suferi, sub anestezie generală, modificări în activitatea, structura şi funcţia cognitivă. Dacă ai avut vreodată o intervenţie chirugicală cu anestezie generală, poate îţi aminteşti cum medicul te-a pus să numeri de la 100 înapoi. Câteva ore mai târziu îţi revii din "coma reversibilă", nefiind conştient de ceea ce ţi s-a întâmplat în timpul intervenţiei chirurgicale. Dar ce s-a întâmplat când corpul, în special, creierul a trecut prin această procedură, şi de ce nu simţim durerea sau nu putem să ne amintim ceva?

Doza de anestezic
 
În Statele Unite ale Americii, 40 de milioane de anestezice sunt administrate pacienţilor anual, dar sunt multe neclarităţi în această intervenţie şi în efectele ei. Anestezia, ca procedură, este considerată  reuşită atunci când pacientul trece toate aceste etape: amnezia, analgezia, relaxarea musculară, şi pierderea cunoştinţei. O doză prea mare sau prea mică poate cauza trezirea pacientului în timpul operaţiei, ce poate provoca unora declinul cognitiv postoperator.
 
 
Doza recomandată de anestezie generală este de 1 concentraţie alveolară minimă (MAC).
 
50% dintre pacienţii ce inhalează 1MAC de anestezie nu se mişcă ca răspuns la stimulii de durere. Studiile au demonstrat că este nevoie de concentraţii mai mici de anestezic decât 1MAC pentru a induce starea de inconştienţă decât pentru a preveni mişcarea ca răspuns la o intervenţie chirurgicală.
 
Dozarea depinde de doi factori extrem de importanţi: starea de sănătate a pacientului şi anestezicele sau sedativele pe care acesta le-a utilizat. Anesteziştii folosesc o combinaţie de medicamente, inclusiv xenon gaz, sevofluran, propofol şi midazolam  pentru a seda.
 
Creierul şi anesteziul Sevoflurane
 
 
Sevoflurane este adesea folosit pentru a induce sau a menţine starea de inconştienţă a pacientului supus unei intervenţii chirurgicale şi o doză mai mică de 1 MAC de agent anestezic inhalat e suficientă pentru a afecta regiunile creierului responsabile de memorie. Aceste regiuni includ cortexul vizual primar si cortexul de asociere, ce înseamnă informaţiile adunate în reprezentări complexe.
 
Un studiul publicat în 2007 în revista ''Anesthesia and Analgesia'' a descoperit că 0,25 MAC de sevoflurane ar putea creşte nivelul fluxului sanguin cerebral (CFB) în lobul occipital al creierului, centrul de procesare vizuală. Aceasta creştere a CBF influenţează modul în care celulele creierului încearcă să supravieţuiască, precum şi modul în care acestea îndeplinesc sarcinile desemnate, cum ar fi gândirea. Folosirea acestei doze duce la încetinirea acestor procese.
 
Un alt studiul, din 2008, a demonstrat că o doză de 0,5 MAC de sevoflurane aduce mai mult sange oxigenat la creier, care ar avea drept rezultat pierderi de memorie. Prea mult oxigen poate produce şi leziuni tisulare neuronale.
 
Creierul şi anestezicile Propofol şi  Ketamina
 
Cercetatorii cred că propofolul influenţează receptorii GABA, care sunt implicaţi în controlul somnului şi  vigilenţei. Un studiu din 2011, publicat în European Journal of Anesthesiology, a constatat că simţul conştiinţei este produsul legăturilor între mai multe părţi ale creierului. Un creier anesteziat a fost, în primul rând, afectat la nivelul creierul mijlociu sau a mezencefalului în care există o abundenţă de receptori GABA.
 
Ketamina, în doze mai mici, face creierul foarte activ, iar în doze mai mari va avea efectul opus. Ketamina este un anestezic disociativ, ceea ce înseamnă că nu face pacienţii complet inconştienţi. Mai degrabă, ea inhibă simţurile lor, hotărârile şi coordonarea de până la 24 de ore.
 
“Acest medicament blochează  receporii NMDA, care sunt vitali pentru învăţare, memorie, locomoţie şi plasticitate neuronală” ,a declarat dr. Theodore Henderson, fondatorul Fundaţiei Neuro-Laser şi Neuro-Luminance în Denver.
 
Copiii şi Anestezia
 
 
Copiii sub vârstă de 4 ani care au suportat anestezie generală sunt predispuşi la dificultăţi de înţelegere a limbajului. Totodată, pot avea un IQ mai mic şi, cel mai probabil, vor prezenta o scădere a densităţii materiei cenuşii în regiunile din spatele creierului lor - în mod special în lobul occipital şi cerebel, care coordonează şi reglementează activitatea musculară.
 
Îmbătrânirea şi anestezia
 
Recuperare post anestezie a pacienţilor mai în vârstă poate dura până la şase luni, potrivit unui studiu publicat în 2013. În mare parte, în această recuperare este nevoie de mult timp, deoarece pacienţii vârstnici sunt mult mai predispuşi la uşoare modificări mentale. 35% dintre aceştia pot suferi de demenţă.
 
 
Anestezia şi viitorul 
 
Cercetatorii au descoperit o mulţime de informaţii cu privire la efectele anestezicelor asupra creierului graţie procedurii de Imagistică prin rezonanţa magnetică funcţională. Dar încă nu se ştie fiecare detaliu cu privire la modul în care funcţionează anestezicele. Aceasta compilaţie de studii sugerează că creierul uman suferă modificări într-o stare de anestezie, iar, pe de altă parte, dacă aceste medicamente nu vor fi folosite, pacienţii vor suferi alte daune.