Blestemul sau binecuvantarea organismelor modificate genetic

Din hrana animalelor ajung in carne si lapte, trec frontierele in saci de soia si porumb, si se ascund intr-o sumedenie de produse; chiar si in virtuoasele “bio”, daca e sa dam crezare “gurilor-rele”. Sunt Organismele Modificate Genetic, pe scurt OMG-urile, in fata carora suntem cam lipsiti de aparare, si care nu peste multa vreme s-ar putea infiltra pana si-n medicamente.

Controversatul biopharming

Ei bine, acest lucru nu mai reprezinta o noutate decat pentru omul de rand; potrivit unui articol aparut recent in cotidianul italian L'Espresso, de asa-numitul "biopharming" producerea de medicamente cu ajutorul plantelor modificate genetic, impulsionata de perspectiva imbietoare a unei economii de miliarde de euro, se ocupa de cel putin 20 de ani multe institute de cercetare din lume. In ele investeste si UE, care a alocat 12 milioane de euro pentru PharmaPlanta, un consortiu public-privat din care fac parte 12 tari si care in 2009 a intrat in faza experimentelor clinice.

Vaccinul de la micul-dejun

In opinia lui Mario Pezzotti, profesor de genetica agrara la Departamentul de Stiinte si Tehnologie din cadrul Universitatii Verona, Italia, biopharmingul a ajuns in prezent la un punct de cotitura. "Pana in anii '90 s-a studiat posibilitatea de a produce banane, rosii sau cartofi modificate astfel incat sa contina vaccinuri;. In timp, totusi, ne-am dat seama ca aceasta idee era mai degraba naiva, pentru ca, de exemplu, este aproape imposibil sa hranesti copiii cu o doza terapeutica standard dintr-un vaccin sau o substanta activa. Astfel ca ne-am concentrat asupra posibilitatilor oferite de cultivarea de substante purificabile, si am ajuns la o mare varietate de posibile aplicatii, dintre care unele se afla de-acum in fazele testarii clinice".

Potentialul acestei alternative a fost demonstrat de altfel si de vaccinul experimental impotriva mai multor tipuri de cancer, realizat in 2008 pe baza plantelor de tutun de o echipa de cercetatori americani. Studiul in cauza, publicat in revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), a fost preluat si intors pe toate fetele de numeroase alte reviste de specialitate, printre care si prestigioasa "Science".
Cercetatorii de la Universitatea Stanford, condusi de Ronald Levy, au prelevat anticorpi de la 16 bolnavi de limfom, i-au transferat in virusul tutunului, utilizandu-l pe acesta din urma pentru a infecta plantele de tutun care, la randul lor, au produs anticorpi personalizati in cantitate mare. Apoi, respectivii anticorpi au fost purificati si administrati bolnavilor, obtinandu-se astfel stimularea unei reactii a sistemului imunitar extrem de puternica la circa 70% dintre pacienti.

Studiul in cauza, la care a participat si compania Bayer, este acum considerat drept un soi de deschizator de drumuri pentru unul dintre sectoarele cele mai promitatoare ale biopharming-ului: cel al terapiilor personalizate, anti-cancer si nu numai. De altfel, Bayer a achizitionat in ultimele luni una dintre companiile biotech cele mai avansate din sector, Icon Gentics. Motivul? Orice este posibil prin intermediul biopharming-ulu: poti obine vaccinuri, anticorpi monoclonali, enzime, medicamente. Si mai ales, poti face acest lucru la costuri substantial reduse fata de cele obtinute prin sistemele actuale. Pentru a da oamenilor o idee cu privire la sumele aflate in joc, un alt studiu publicat de revista "Nature Biotechnology" a facut urmatoarea estimare: obtinerea unui gram de avastin, anticorp monoclonal aprobat pentru tratamentul unor variate tipuri de neoplazii, il costa 150 dolari pe producatorul care utilizeaza culturi de celule animale si 0,05 dolari pe cel care utilizeaza plante. Si tot potrivit unor estimari, in 2020, piata biopharmingului va valora circa 100 mld dolari.

Bioreactoarele din farmacie

In opinia lui Pezzotti, desi ideea de a utiliza medicamente si, mai ales, anticorpi personalizati, este una valida, este dificila realizarea lor in sisteme celulare sau animale din cauza costurilor. "Utilizand insa plantele ca bioreactoare, tot procesul devine unul practicabil, chiar si la scara industriala". Convins de acest lucru, Pezzotti a fondat pe langa Universitatea Verona o companie denumita Officina Biotecnologica, in vederea comercializarii produselor obtinute, el detinand si o proteina (Gad 65) capabila sa genereze o reactie auto-imunitara contra pancreasului in diabetul juvenil de tip 1. "In clipa de fata, Gad 65 obtinuta in tutun este administrata experimental in diferite doze la peste 300 de pacienti din Europa si Statele Unite", a mai declarat specialistul italian, precizand ca rezultatele acestui experiment sunt asteptate in circa 2 ani.

Totusi, chiar daca in ultima vreme au inceput sa apara primele confirmari clinice, pentru moment, niciun astfel de medicament produs intr-o planta nu este inca la dispozitia bolnavilor. Pe cat se pare, inainte de a se ajunge la introducerea in comert a medicamentelor de uz uman exista inca multe etape de parcurs. Dupa cum explica Luca Santi, profesor de virusologie vegetala la Universitatea Tor Vergata din Roma, un alt specialist italian din acest domeniu, pana cand nu vor exista reguli precise si valabile la nivel international va fi imposibila comercializarea acestor produse. "Daca vom reusi sa demonstram ca vaccinurile si medicamentele veterinare obtinute prin biopharming nu sunt cu nimic mai prejos decat cele clasice ci, dimpotriva, sunt si mai sigure intrucat nu contin contaminari de la virusuri animale, fiind in plus extrem de ieftine, probabil elaborarea normelor pentru uz uman va inregistra o accelerare."

In Statele Unite, FDA a infiintat Botanical Drug Team si a dat deja publicitatii o serie de norme de buna practica. In Europa, la finele lunii august, anul trecut, Autoritatea Europeana pentru siguranta alimentara din Parma, Italia, a elaborat primele astfel de prevederi. Ele insa nu sunt in fapt decat niste indicatii cu privire la riscul de contaminare accidentala in lantul alimentar, iar afacerea reglementarii este una pe cat de presanta, tot pe-atat de delicata. Cum era de altfel de asteptat, avantajele producerii de medicamente si molecule terapeutice din vegetale se lovesc de protestele si indoielile tuturor acelora care se opun modificarii genetice a organismelor vii. Dincolo de luarile de pozitie ideologice, cultivarea plantelor OGM ridica fara niciun dubiu o problema spinoasa: cea a posibilelor contaminari ale mediului si ale lantului alimentar, care de altfel deja au survenit in decursul ultimilor ani, in imensele culturi de porumb din Statele Unite si din unele tari in curs de dezvoltare.

Cand recolta e biotech

Cei care se ocupa de biopharming se apara spunand ca ansamblul conditiilor de crestere este in totalitate controlat, ca serele sunt izolate, iar campurile protejate de ambientul inconjurator, ca nu exista posibilitate ca acestea sa intre in contact cu legumele. Dar nu intamplator, in Statele Unite, US Department of Agriculture a introdus in ultima vreme masuri foarte rigide pentru cultivatori. Acestia au atacat inca din 2001 compania ProdiGene, care realiza anumite teste pe campurile de porumb in vederea producerii tripsinei pentru diabet si a unor vaccinuri pentru hepatita B. Acuzata ca ar fi contaminat mai multe campuri de soia din apropiere, compania a fost condamnata la plata unei amenzi de 500.000 dolari, distrugerea plantatiei de soia si daune in valoare de 3 mil dolari cultivatorilor. Consortiul european PharmaPlanta, pentru a limita riscurile si a se apropia pe cat posibil de nivelul de contaminare zero, a impus participantilor limite foarte severe, pe langa introducerea, in genomul vegetal, a unui marker fluorescent denumit DsRed, care face foarte vizibile plantele modificate. Altii mizeaza pe bio-limitarea bazata pe caracteristicile fiziologice ale plantelor, printre care utilizarea de vegetale sterile sau de culturi care infloresc in momente in care altele n-o fac; altii, pur si simplu, pe cultivarea acestor OMG-uri la distanta mare de culturile normale.

Facts

• In 2005, Monsanto, cel mai mare jucator pe piata OMG-urilor, s-a retras din biopharming

• Roamania ocupa locul al treilea in Uniunea Europeana in ceea ce priveste suprafetele cultivate cu porumb modificat genetic.

• Cultivarea porumbului MON810 (comercializat in Romania sub marca YieldGuard) este interzisa in Franta, Germania, Austria, Ungaria, Luxemburg si Grecia. Alte 15 state din UE, desi nu l-au interzis, au hotarat sa nu-l cultive.

• Suprafata semanata cu porumb modificat genetic in Romania a depasit in 2008, 7.000 de hectare, comparativ cu anul 2007, cand erau cultivate doar 350 de hectare.

• Suprafetele agricole cultivate cu porumb transgenic au crescut in 2008 de 20 de ori.

• In intreaga lume, tot in 2008, suprafetele cultivate cu plante modificate genetic au ajuns la 125 milioane de hectare.

• SUA ocupa pozitia de lider pe acest segment, cu peste 62 milioane de hectare cultivate cu soia, porumb, bumbac, rapita sau lucerna, fiind urmata de Argentina si de Brazilia.

• Soia se afla pe primul loc in topul culturilor modificate genetic la nivel mondial.

• In Romania, numarul suprafetelor cultivate cu porumb modificat genetic a scazut in 2009 cu aproape 50% fata de anul 2008.

• In perioada 2007-2009, fermierii romani care au cultivat porumb modificat genetic au obtinut o recolta totala de circa 44.000 tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

CITESTE SI:

Generatiile viitorului se vor hrani cu OMG-uri, soia si mancare la plic

Romania a spus "NU" cartofului modificat genetic

22 de ani de detentie, pentru o miscare ecologista