Top 10: Armele viitorului

In ciuda pretentiilor sale de specie evoluata si superioara, comparativ cu celelalte organisme vii cu care imparte planeta, omul nu a renuntat deloc la ideea de razboi. Ba din contra chiar, ajutat de tehnologia galopanta, se pregateste sa lanseze o noua generatie de arme ucigatoare, al caror potential mortal este superior pana si armelor inventate de autorii SF-urilor celebre.

Gandite de minti nelinistite in laboratoarele secrete ale fortelor armate apartinand marilor puteri, armele secolului XXI promit sa intreaca in forta de distrugere toate tipurile de unelte ale mortii inventate de omenire pana in prezent.

10. Razboiul informational

Noile tehnologii de pe frontul bataliei informatice vor avea ca tinta directa fluxul de informatii privitoare la operatiunile inamice. In acelasi timp, vor trebui sa protejeze de tentative de spionaj si piraterie canalele de comunicatii atat ale tarii in cauza, cat si ale aliatilor acesteia.

Cum vor functiona: razboiul informational vizeaza in mod specific retelele de comunicare si computerele. Hackerii experti angajati de orice armata care se respecta - si denumiti crackeri - au misiunea de a sparge codurile si parolele care protejeaza computerele si retelele armatei inamice, spre a fura informatiile acesteia sau a imprastia virusi foarte greu de eliminat. Departamentele de bruiaj-interceptare ale armatelor viitorului vor beneficia de tehnologii noi, tinute in secret, cu ajutorul carora vor putea bloca instantaneu comunicatiile radio sau TV. Dezinformarile vor putea circula astfel nestingherite.

Limitari: ca un prim exemplu, armata S.U.A. se bazeaza pe computere si comunicatii mai mult decat oricare alta armata din lume. Astfel, poate beneficia de o arma extrem de puternica, dar foarte vulnerabila si care se poate intoarce impotriva ei in orice moment.
In plus, dupa cum au dovedit ultimele confruntari din Irak si Afghanistan, razboiul informational este complet ineficient in fata unor adversari care nu dau doi bani pe tehnologie.

9. Sistemele de aparare cu rachete

Chiar si la ora actuala, seturile de rachete suprapuse ofera cea mai buna protectie in cadrul unui atac cu o racheta balistica. In viitor, aceste instrumente ale mortii, derivate din celebrele "orgi ale lui Stalin", care au semanat moarte in perioada celui de-al doilea Razboi Mondial, vor fi echipate cu senzori ultraperformanti, fapt care le va spori, cel putin teoretic, eficienta pana intr-atat incat vor putea elimina orice amenintare cu rachete.

Cum vor functiona: sistemele multiple anti-racheta vor fi programate sa distruga rachetele inamice in trei situatii diferite:
1. In faza initiala - de pornire - a rachetei balistice, cand se aprind motoarele acesteia si, astfel, poate fi indentificata usor dupa amprenta termica.
2. In timpul cursei rachetei continentale spre tinta
3. In faza finala, cand a trecut granita tarii si se pregateste sa ia contact cu tinta.
Fiecare dintre fazele de distrugere necesita tehnologii diferite pentru ca racheta inamica sa fie distrusa in timp optim.

Limitari: succesul bateriilor anti-racheta depinde de eficienta cu care acestea pot intercepta racheta inamica in cele trei faze de distrugere amintite. Un astfel de program anti-racheta este extrem de scump; costurile de constuctie, amplasare, testari si service sunt greu de suportat chiar de catre o tara bogata. Cu toate ca distrugerea in prima faza este cea mai eficienta, sistemul anti-racheta este foarte ineficient in cazul unor atacuri din zone geografice diferite sau al unor salve succesive de rachete care nu dau timp pentru repliere si identificare.

8. Armele bazate pe frecvente foarte puternice ale microundelor (mai cunoscute sub denumirea de e-bombe)

O arma capabila sa emita fascicole puternice de microunde poate "praji", la propriu, calculatoarele, aparatele electronice si electrice ale inamicului. Acest gen de arme exista si in prezent, multe forte armate avand in componenta lor o directie de arme cu microunde. (A nu se confunda, totusi, cu tehnologiile militare informationale descrise mai sus.) Pot distruge usor sistemele de comunicatii militare, iar cele civile sunt floare la ureche pentru un astfel de aparat.

Cum vor functiona: o intensificare puternica a campului electromagnetic va fi ulterior transformata intr-un flux concentrat de microunde. Fluxul va fi dirijat direct pe obiectivul care se doreste a fi distrus, fie el tanc, crucisator, avion, elicopter sau masina de transport. Fluxul arde, pur si simplu, echipamentele electrice si electronice, facand inutilizabile armele inamice. In special semiconductorii electrici sunt foarte sensibili la un "bombardament" cu microunde. Bombele speciale genereaza cele mai puternice fluxuri, capabile sa acopere teritorii mari, dar generatoarele mai mici atasate de avioane sau elicoptere pot identifica fidel tintele, putand foarte usor incapacita un tanc sau un avion inamic.

Limitari: efectele depind de configuratia si conditiile de pe campul de lupta, fiind greu de anticipat. Echipamentele militare sensibile ale inamicului pot fi, de asemenea, protejate de scuturi energetice, iar un flux de microunde indreptat impotriva lor poate fi usor deviat chiar in tabara agresorului.

7. Tunurile pe baza de curent electric

Totul a inceput in anii '80, odata cu aparitia pe piata obiectelor de autoaparare a aparatelor cu electrosocuri. Micile aparate, denumite uzual "tasere" sau "shockere", au intrat in scurt timp in atentia strategilor militari, care s-au gandit sa produca aparate cu electrosocuri de dimensiunea unui tun.

Cum vor functiona: un tun echipat cu mecanism special va trage cu sageti prevazute cu cabluri electrice. Arma poate arde instalatia electrica a unui tanc inamic sau poate fi folosita asupra grupurilor de soldati dusmani din trupele de asalt. In acest caz, se impune, evident, o adaptare a armei. Pulsul electric care strabate trupul omenesc intrerupe temporar controlul voluntar al muschilor, ceea ce duce la capturarea unui numar mare de prizonieri.

Limitari: oamenii care cad victima unui taser se pot rani destul de serios in momentul in care cad la pamant, nemaiavand niciun control asupra propriilor corpuri. Sagetile pot rani gatul, ochii sau organele genitale. Moartea poate surveni usor in cazurile in care puterea taserelor nu este reglata corespunzator scopului ales.

6. Rachetele nucleare

Probabil cele mai periculoase arme aflate la indemana omului, rachetele cu incarcatura nucleara au o putere distructiva neegalata de nicio alta arma.

Cum vor functiona: unul sau mai multe ogive nucleare vor fi montate pe o racheta balistica, aceasta fiind apoi lansata in plan vertical. Racheta se poate inalta pana in straturile superioare ale atmosferei, urmand sa fie ghidata de la sol sau din spatiu, direct spre destinatia stabilita, unde va exploda cu efecte de cele mai multe ori incalculabile. Evident ca, in viitor, tehnologia va produce sisteme de ghidare si control mai avansate decat cele din prezent, fapt care va spori gradul de eficienta si periculozitate a rachetelor cu incarcatura nucleara.

Limitari: aceste arme sunt atat de inspaimantatoare si distrugatoare, incat este putin probabil sa fie folosite in razboi. In plus, locul de lansare si traiectoria unei rachete nucleare pot fi identificate aproape instantaneu de inamici, care pot replica, la randul lor, cu rachete nucleare. Evident ca, in cazul unui razboi nuclear, nu vor exista invingatori sau invinsi; de fapt, tinand cont de capacitatea de distrugere aproape incalculabila a noilor rachete nucleare, se pare ca nu ar mai exista nicio forma de viata pe Terra, dupa un astfel de scenariu apocaliptic.

5. Active Denial System (cunoscuta si sub termenul de arma valului milimetric)

Razele si fasciculele cu microunde au fost create cu scopul de a dispersa oamenii care protesteaza violent, fara a le produce rani. Majoritatea fortelor de politie din lume poseda astfel de arme, atasate masinilor de teren.

Cum vor functiona: in cadrul unor confruntari militare de amploare, se vor fabrica replici marite ale acestor arme, care vor fi atasate vehiculelor militare cu scopul "ametirii" soldatilor inamici. O antena lunga de 2 metri si un generator mobil, care produce fasciculul de radiatii cu frecventa de 95 gigahertzi (lungimea de unda = cca. 3 milimetri), vor fi usor de atasat tancurilor si masinilor de teren. In mod normal, stratul de circa 0,3 mm al epidermei umane va absorbi radiatiile, ceea ce va provoca dureri intense in primele 5 secunde de la expunere.
Oamenii vor fugi imediat, daca vor mai putea...
O astfel de "raza a mortii" poate imobiliza, la propriu, grupul de oameni asupra caruia este indreptata.

Limitari: daca oamenii nu reusesc sa iasa la timp din raza de actiune a fasciculului, se pot alege cu rani serioase sau poate interveni chiar moartea. Pielea umana este arsa ingrozitor daca un astfel de fascicol poposeste asupra sa mai mult de 1-2 minute.
Fasciculul supraincalzeste si obiectele metalice aflate asupra oamenilor, de genul inelelor, verighetelor, bijuteriilor, monedelor sau armelor, ceea ce duce la amplificarea arsurilor.

4. Aviatia militara hipersonica (sau faimoasele scramjet-uri)

Un avion de vanatoare din clasa hipersonica va depasi viteza Mach 5 - de 5 ori mai mare decat viteza sunetului -, avand capacitatea de a lovi orice tinta de pe glob intr-un interval mai mic de doua ore. Va fi, de asemenea, capabil sa lanseze un satelit pe orbita Terrei.

Cum va functiona: pentru a decola, un avion hipersonic va trebui atasat de un alt aparat de zbor sau va trebui echipat cu propriul sau motor si cu rezervoare care sa-i permita decolarea de la sol si atingerea acelor viteze uluitoare. Motorul va trebui sa fie capabil sa transporte avionul la o altitudine ridicata, unde densitatea si rezistenta opusa de aer sunt mai mici. De la acea altitudine, avionul va fi putea atinge viteze hipersonice, dupa care poate trece pe motorul de tip scramjet.

Limitari: tehnologia necesara crearii unui asemenea super-avion este intr-un stadiu incipient de dezvoltare, cu multe probleme tehnice inca nerezolvate. Motoarele scramjet nu pot porni decat dupa ce avionul a depasit viteza sunetului. In plus, zborurile hipersonice au fost demonstrate doar prin intermediul unor avioane prototip fara pilot, care au fost transportate cu mare viteza, la altitudini mari, de catre alte avioane. Pana in prezent, prototipurile hipersonice sunt prea mici pentru a transporta un pilot.

3. Armele spatiale

Spatiul ramane ultimul teritoriu de cucerit; prin urmare, viitoarele arme extra-orbitale vor trebui sa aiba capacitatea de a identifica si distruge nu doar tintele de pe Pamant, ci si cele care aflate in spatiu.

Cum vor functiona: principala misiune a unei arme spatiale va fi aceea de a oferi protectie in situatiile de atacuri cu rachete balistice indreptate impotriva tintelor de pe Pamant. Flote de interceptare, alaturi de statii de lupta, vor stationa pe orbita cu scopul precis de a trage asupra rachetelor balistice.

Limitari: tehnologia necesara unor asemenea arme functionale este inca in fasa. Timpii de reactie trebuie sa fie foarte scurti. Interceptorii trebuie sa identifice si sa distruga rachetele in timp util, ceea ce este extrem de dificil. Tehnologiile laser au nevoie de combustibili chimici sau energie electrica pentru a functiona optim, lucru inca imposibil in conditiile spatiului cosmic.

2. Laserele de mare putere

Acest gen de lasere, folosite in scopuri militare, sunt raze puternice care strabat distantele de pe Terra sau fin spatiu in linie dreapta. Razele laser se deplaseaza cu viteza luminii si pot lovi instantaneu la distante de mii de kilometri.

Cum vor functiona: oglinzi de dimensiuni uriase vor concentra puternicele fascicule laser pe puncte mici din tinta. Caldura produsa in acest mod, va fi atat de puternica, incat va produce combustia suprafetei tintelor. Ceea ce se traduce prin distrugerea focoaselor rachetelor, explozia avioanelor militare sau a tancurilor si a buncarelor de la sol.

Limitari: pentru ca un laser sa fie eficient in lupta, este nevoie de producerea unei cantitati imense de energie. Tintele pot fi distruse aproape instantaneu, cu mai putina cheltuiala, cu ajutorul rachetelor, torpilelor si altor proiectile. Laserele foarte puternice, actionate de energie electrica sau combustibili, au dimensiuni enorme, ceea ce este deja un impediment major intr-un conflict militar actual.
Spre exemplu, US Airborne Laser incape doar intr-un avion de dimensiunile impozantului Boeing 747. De asemenea, transportul prin aer si turbulentele inerente pot dispersa energia fasciculului de raza laser.

1. Armele autonome

Sunt, de fapt, vehicule robotizate, aflate inca in faza experimentala, de la care se asteapta sa distruga trupe inamice, plus echipament militar de la sol si din aer, fara riscul pierderilor umane

Cum vor functiona: computere integrate la bordul robotilor vor interpreta informatiile primite de la senzori, in scopul identificarii tintelor si a fortelor ostile. Robotii vor astepta comanda umana inainte de a trage asupra inamicului sau vor avea un anume grad de autonomie in decizie, care le va permite sa aleaga momentul in care vor ataca tintele.
Robotii militari vor putea identifica si proteja trupele aliate sau soldatii si dispozitivele locale.

Limitari: in prezent, cibernetica si robotica intampina mari dificultati in crearea unor programe prin intermediul carora robotii militari sa poata face diferenta intre trupe aliate si trupe inamice sau intre diferite obiective precum civili, animale sau orice alte tinte miscatoare.
Sistemele de control administrate de oameni sunt inca vulnerabile la defectiunile de transmisie.
Exista riscul, foarte evident, ca un robot cu defectiuni, fie ele chiar minore, sa traga fara control sau discriminare asupra oricarei tinte.