Batalia pentru Marte

Cronici martiene. Cine a mai fost pe Planeta Rosie
10.10.1960
De provenienta sovietica, primul satelit al carui scop explicit era pozitionarea pe orbita Planetei Rosii n-a reusit nici macar sa iasa de pe orbita terestra.
28.11.1964
Satelitul american Mariner 4 a ajuns pe orbita martiana si a trimis pe Pamant 21 de fotografii.
19.05.1971
Un satelit sovietic destinat amartizarii a patruns in atmosfera Planetei Rosii, dar s-a prabusit.
20.07.1976
Satelitul american Viking 1 a coborat pe Marte, unde a ramas pana in 1982. Misiunile Viking 1 si 2 au transmis pe Terra peste 50.000 de imagini.

12.07.1988
Misiunea sovietica Phobos a inregistrat doua esecuri: Phobos 1 s-a pierdut in drum spre Marte, iar Phobos 2 s-a prabusit pe solul planetei.
21.08.1993
Americanii l-au pierdut pe Mars Observer imediat dupa amartizare.
4.07.1997
Roverul Mars Pathfinder a ajuns cu bine pe Marte si a inceput cea mai performanta misiune martiana a NASA: 170.000 de fotografii, 2,3 miliarde de biti de informatii, printre care 15 analize chimice complexe asupra solului, date despre vreme, cartografii.

• Un veteran NASA a inventat un propulsor care sfidează legile fizicii
• Oamenii de știință din domeniul energiei dezleagă misterul strălucirii aurului

24.10.2001 – prezent
Statia Mars Odyssey a fost plasata pe orbita martiana. Instrumentele performante cu care este dotata ofera detalii complexe asupra solului planetei.
2005
Mars Reconnaissance Orbiter va primi misiunea de a pune cap la cap toate datele despre sol obti­nute pana atunci si de a identifica zone in care ar fi putut sau ar putea sa existe forme de viata.
2007
Phoenix Mars Scout va fi prima nava spatiala care va cobori pe Planeta Rosie. La bordul ei se va afla un echipaj compus din roboti si, de asemenea, mai multe laboratoare mobile.
2009
Pe baza datelor furnizate de Mars Reconnaissance, Mars Science Laboratory va amartiza intr-o locatie unde exista urme de viata si o va analiza in profunzime. 2010 Atat NASA, cat si ESA anunta pentru 2010 prima misiune umana pe Marte.
Foto: NASA, ESA

In cursa pentru cucerirea Planetei Rosii, NASA si ESA isi disputa acerb suprematia. Insa competitia dintre agentia spatiala americana si cea europeana nu poate decat sa bucure comunitatea stiintifica: de o luna si jumatate, aceasta este bombardata zilnic cu date care de care mai pretioase.

Disparut in misiune
Mars Express, prima misiune spatiala europeana pe Marte, are drept scopuri cautarea apei, cartografierea completa a planetei si cercetarea solului si a atmosferei. Lansarea a costat 300 de milioane de euro – suma care a acoperit cheltuielile legate de fregata Soyuz, de o statie de observare, de sapte instrumente de ma­su­rare si de un lander: robotul de cercetare Beagle 2. Nava a decolat de pe Terra la 2 iunie 2003 si a ajuns pe orbita martiana pe 12 decembrie.

In ajunul Craciu­nului, pe 24 decembrie, landerul s-a desprins cu succes de nava-mama. Se presupune ca, la ora 06.02, in dimineata zilei de Craciun, Beagle 2 a ajuns pe Marte. La ora 11.00, robotelul trebu­ia sa transmita pri­mul raport catre nava-mama, insa Beagle 2 a ramas tacut. De atunci, aproape in fiecare zi, atat nava-mama, cat si satelitii europeni si americani fac incercari disperate de a intra in legatura cu landerul sau macar de a-l localiza.

Masuratoare martiana cu 7 instrumente Mars Express merge insa mai depar­te. Cele sapte instrumente de masurare se afla inca in faza de calibrare, dar au inceput deja sa culeaga date inedite despre planeta. Unul dintre instrumen­te, Omega – compus dintr-o camera si un spectometru in infrarosu –, a dezva­luit prezenta ghetii la ambii poli ai Planetei Rosii.

Alt instrument, ASPERA – un minilaborator spatial care analizeaza structura atomilor –, a des­coperit ca lipsa apei pe suprafata martiana se datoreaza eroziunilor provocate de vantul solar. Iar SPICAM – un spectometru in ultraviolet, care analizeaza distributia ozonului si a vaporilor de apa – a surprins faptul ca, acolo unde stratul de ozon este mai subtire, exista mai multi vapori de apa.

Roveri gemeni gonind pe nisipuri rosii
Misiunea de explorare Mars Rover a NASA a trimis pe Marte doi roboti gemeni, laboratoarele mobile Rover Spirit si Rover Opportunity, al caror scop este explorarea solului planetei. Spirit a decolat de pe Terra la bordul unei rachete Delta II, pe 10 iunie 2003, si a amartizat cu bine, in dimineata zilei de 4 ianuarie 2004. Celalalt Rover – Opportunity – a pornit pe 7 iulie 2003 si a ajuns pe Marte la 24 ianuarie 2004. Spirit a indeplinit deja o misiune importanta: pe 12 ianuarie anul acesta, el a identificat o serie de minerale care ofera dovezi certe ca, in urma cu milenii, Planeta Rosie era extrem de bogata in apa lichida.

De asemenea, pe 19 ianuarie, bratul-instrument al roverului a descoperit in solul martian un strat de nisip stralucitor, misterios, care, potrivit lui John Grotzinger, geologul misiunii, ar fi o forma de sare. Pe 23 ianuarie, Spirit s-a confruntat cu prima problema majora: timp de 10 ore, robotelul a refuzat sa-si execute programul de cercetare si nu si-a transmis raportul catre Terra. Oficialii NASA au conchis ca software-ul cu care este inzestrat Spirit a cazut prada unui virus electronic. La inchiderea editiei, dupa trei restart-uri executate cu bine la comanda programatorilor NASA, Spirit se afla in stadiul de functionare safe mode.