Creierul un urias adormit

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Atunci, masa critica de neuroni destinata inteligentei a fost atinsa, iar dupa aceea singura evolutie care a ramas posibila pentru specia nou aparuta a fost una de tip calitativ. Wake Up! Ce putem face cu materia cenusie care sta degeaba? Daca majoritatea neurologilor au cazut de acord ca evolutia creierului, din punctul de vedere al capacitatii intelectuale, este incheiata, nu exista un consens privind utilizarea neuronilor adormiti in dezvoltarea altor capacitati.

O abordare exterioara mediului stiintific este aceea a cercetatorilor din domeniul paranormalului, care cred ca, in viitor, miliardele de neuroni neutilizati ar putea fi folositi in dezvoltarea capacitatilor extrasenzoriale (telepatie, tele-kinezie etc.). Acestia mai considera ca profetii religiosi sau vizionarii aveau puterea de a-si folosi creierul intr-o proportie mult mai ridicata in raport cu oamenii normali, astfel explicandu-se caracterul miraculos al faptelor si prevestirilor realizate de Moise, Iisus sau Mahomed.

Foto: Science Photo Library, Guliver

FACTS

Totodata, am beneficia de capacitatea de a opera calcule matematice complexe (imposibil de realizat, astazi, fara ajutorul unui calculator) si de a invata la perfectie orice limba straina in mai putin de trei zile. 50%. Am descoperi un spectru nou de perceptii – extrasenzoriale – care ne-ar permite sa levitam, sa comunicam telepatic sau sa miscam obiectele cu puterea gandului. 75%. Probabil, am putea efectua mai multe operatii cognitive complexe in acelasi timp: de exemplu, in timp ce am levita, am rezolva concomitent 3-4 conjecturi matematice, am invata simultan limba sanscrita, suedeza si japoneza si am compune 2-3 arii de o valoare cel putin egala cu cea a capodoperelor semnate de clasicii germani sau italieni. Si toate astea in mai putin de 5 minute! 100%. Cu siguranta, am muri de plictiseala, pentru ca nu am mai avea nimic de descoperit!

Creierul
Job description controleaza temperatura corpului, presiunea sangelui, bataile inimii si respiratia primeste, analizeaza, interpreteaza si raspunde la toate informatiile care vin, prin intermediul celor cinci simturi, din lumea inconjuratoare coordoneaza permanent toate miscarile trupului (mimica, gestica, mersul, miscarile complexe care fac posibila vorbirea) produce gandirea, visurile, ratiunea si toate experientele emotionale

Inteligenta a aparut dintr-o intamplare – este concluzia cel mai des intalnita printre cercetatorii porniti in cautarea factorilor care, in cursul evolutiei omului, au facilitat dezvoltarea creierului si aparitia celei mai importante functii ale sale. Studiile lor ar fi trebuit sa raspunda si la intrebarea de ce creierul ramane, in ciuda tuturor sarcinilor impor­tante pe care le indeplineste, un urias adormit – intrucat investigatiile neurologice au demonstrat ca ne folosim doar de 5-7% din po­ten­tialul de care dispune acesta.

Inteligenta umana este rezul­tatul unui numar imens de functii neurale interconectate, care produc dexteritatea manuala, o vedere stereoscopica extrem de sofisticata si clara, recunoasterea si folosirea simbolurilor complexe (gandirea abstracta) si o memorie deosebit de lunga. In zilele noastre, punctul de vedere stiintific predominant este ca exista mai multe grade de complexitate a inteligentei (unele prezente la toate mamiferele) si ca oamenii impartasesc cu maimutele si delfinii, de exemplu, o multime de trasaturi care, pana nu demult, erau considerate specifice doar fiintelor omenesti.

Diferenta dintre inteligenta umana si cea animala este data, insa, de limbajul articulat, raspunzator pentru aparitia gandirii, ratiunii, imaginatiei si a planificarii pe termen lung – toate aceste procese, aparute o data cu semantica si sintaxa cuvintelor, putand fi definite si ca „procesare interna” a limbajului. In acest context s-a dezvoltat si cel mai important produs al creierului uman – constiinta. In momentul de fata, nu stim daca si cunoasterea de sine, cum mai este numita constiinta, exista si la alte animale, nici daca a aparut pentru prima oara la oameni.

Tot ce stim este ca aceasta poate fi considerata un produs al evolutiei, dezvoltat initial ca o conditie necesara adaptarii si supravietuirii, intrucat constiinta permite indivizilor constructia unei realitati dincolo de lumea fizica a celor cinci simturi, iar aceasta realitate abstracta a adus oamenilor, in primul rand, avantajul inestimabil de a-si proiecta in creier consecintele propriilor actiuni, inainte ca acestea sa fie performate. Aparitia inteligentei si a constiintei a reprezentat un salt spectaculos in cursul evolutiei, datorat – se pare – instabilitatii mediului terestru (spre deosebire de cel acvatic) si unei schimbari dramatice de clima la care au fost nevoiti sa se adapteze stramosii nostri preumani.

Acest salt a creat conditiile aparitiei unei conexiuni permanente intre evolutia culturala (intemeiata pe aparitia limbaju­lui) si dezvoltarea ulterioara a creierului (marcata de o inalta flexibilitate, adaptabilitate si capa­citate de a invata). Astfel, pe parcursul unei perioade de doua milioane de ani, evolutia creierului si a sistemului nervos s-a desavarsit, incheindu-se in urma cu aproxi­mativ 100.000 de ani, prin aparitia fiintelor cugetatoare intrutotul asemanatoare cu ceea ce suntem astazi.

Cum se face insa ca toate cercetarile neurologice indica faptul ca ne folosim de capacitatea creierului intr-o proportie de maximum 7% si ca evolutia lui s-a incheiat de mai bine de 100 de milenii? Miraculoasa cifra 7 Una dintre ipotezele oamenilor de stiinta este ca, in creier, exista o „masa” de neuroni – materie preexistenta „exploziei” evolutive care a produs inteligenta. Aceasta „masa”, alcatuita acum din cca. 93% din numarul total de neuroni care compun creierul uman, definea, cu mult timp in urma, inteligenta hominizilor. Cu alte cuvinte, doar un numar limitat de neuroni (cca. 7% din numarul total al creierului uman actual) sunt responsabili de inteligenta omului de astazi. O serie de factori convergenti, care au produs evolutia, au determinat o crestere accelerata a marimii si complexitatii creierului hominizilor. In acel moment a aparut primul Homo sapiens.