Alegerea noastra (Noiembrie): Hannibal Rising

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Paradoxal, acesta a fost si cazul lui Robert Oppenheimer, “tatucul” proiectului Manhattan si al bombei atomice, dar asta e alta discutie. Acum, desigur, nici unul dintre noi nu este om de stiinta, dar lunar scriem despre cercetatori si colabo­ram cu ei, prin urmare suntem… molipsiti. Totusi, de data aceasta, vom face o (mica) exceptie, avand scuza ca este vorba despre o fic­tiune in imagini. Mai precis, despre un film. 

In 1991, povestea medicului psihiatru psihopat, inteli­gent, rafinat si malefic care ajuta din inchisoare o cadeta FBI sa prinda un killer in serie a facut ravagii in box-office si in cronicile criticilor, Tacerea mieilor castigand 5 Oscaruri. Uimi­tor, Sir Anthony Hopkins a obtinut ravnitul premiu pentru rolul lui Hannibal Lecter aparand (puse cap la cap) doar 17 minute in intreaga pelicula. Naturaletea si veridicitatea cu care si-a jucat rolul au facut insa din Lecter o figura iconica a cine­ma­tografiei din toate timpurile. In acelasi timp si din aceleasi motive, Tacerea mieilor a avut, din nefe­ricire, doua continuari: una proasta (Hannibal, 2001) si alta mediocra (Dragonul rosu, 2002).

Paradoxal, Hopkins si-a replicat cu fidelitate personajul, dar ecranizarile romanelor lui Thomas Harris au fost de aceasta data ca gatirea unui fel de mancare aleasa in care proportia ingre­dien­telor era dezas­truos de gresita. Una peste alta, pe 5 decembrie 2006, domnul Harris publica inca un volum, al patrulea, din saga lui „dactar Lectar”, Hannibal Rising, a carui actiune se desfasoara in copilaria, adolescenta si tineretea viitorului canibal. La numai doua luni de la lansarea cartii, pe 9 febru­a­rie 2007, avea loc premie­ra filmului cu acelasi nume. Noi l-am vazut de mai multa vreme, dar, pentru ca in Roma­nia a fost adus abia la mijlocul lui octombrie, filmul cu pricina este alege­rea noastra din aceasta luna. Pentru ca nu mai avem spatiu, nici macar nu o sa va spunem de ce. O sa va spunem doar ca poves­tea este dura si captivanta, tanarul Gaspard Ulliel reu­seste sa faca un rol magistral fara sa-l imite pe Hopkins, iar de frumoasa Gong Li suntem indragostiti de multa vreme.