Un studiu controversat afirmă că o substanţă la care suntem expuşi zi de zi poate mări riscul de avort şi de apariţie a sindromului Down

Studiul a fost realizat pe maimuţe rhesus, al căror sistem reproducător este foarte asemănător cu cel al omului. Animalelor le-a fost administrat bisfenol A fie oral, prin pastile date zilnic, fie prin implanturi în braţ. Autorii studiului susţin că dozele administrate sunt comparabile cu cele la care sunt expuse femeile în viaţa de zi cu zi; alţi oameni de ştiinţă, însă, cred că dozele utilizate în studiu sunt mult mai mari (de sute de ori) decât cele ingerate în mod obişnuit.

În cadrul studiului, s-a constatat că la maimuţele tratate cu bisfenol A diviziunea celulei-ou în primele stadii se făcea adesea în mod defectuos, existând o probabilitate mai mare de a apărea embrioni cu un număr anormal de cromozomi.

• Cum pot duce sărbătorile la conflicte în familie? Sfaturile unui psiholog
• Parola prea ușoară care a fost interzisă de Guvernul Marii Britanii

Într-o astfel de situaţie, multe sarcini se termină printr-un avort, iar cele care ajung la termen duc la naşterea unor urmaşi cu defecte genetice. În cazul fetuşilor de sex feminin, s-a constatat şi o reducere a numărului de ovule al acestora (ceea ce determină o scădere a fertilităţii), precum şi sporirea riscului de apariţie a unor ovule cu defecte, expunerea afectând astfel mai multe generaţii.

„Suntem îngrijoraţi de faptul că expunerea la această substanţă – la care suntem cu toţii expuşi – ar putea mări riscul de avort şi riscul de a da naştere unor copii cu defecte genetice, precum sindromul Down”, a declarat Patricia Hunt, cercetătoarea care a condus studiul.

Bisfenol A intră în componenţa unor materiale din care sunt făcute sticlele de plastic, diferite alte ambalaje şi chiar produse cosmetice. Mai multe studii recente au sugerat că această substanţă tulbură funcţionarea sistemului endocrin, afectând echilibrul hormonal. Se consideră că expunerea la bisfenol A este asociată cu creşterea riscului de apariţie a obezităţii şi a unor probleme comportamentale, iar oamenii de ştiinţă se tem că ar putea avea şi efecte în sfera fertilităţii, de exemplu scăderea numărului de spermatozoizi la bărbaţi,.

Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, în care aceeaşi echipă publicase anterior un studiu cu rezultate similare, efectuat pe şobolani. Acesta a fost criticat de comunitatea ştiinţifică, pe motiv că sistemul reproducător al şobolanului este mult diferit de cel uman, iar dozele de bisfenol A nu erau comparabile la cele două specii. Din acest motiv, echipa de la Universitatea Washington a repetat studiul, de data aceasta pe maimuţe rhesus.

Chiar şi aşa, există oameni de ştiinţă care se îndoiesc de acurateţea rezultatelor şi critică diferite aspecte ale studiului.

Astfel, prof. Richard Sharpe, un expert din cadrul din cadrul Consiliului pentru Cercetări Medicale din Edinburgh, susţine că marea majoritate a oamenilor sunt expuşi la bisfenol A, dar că nivelurile sunt foarte mici şi o mare parte din substanţa ingerată este neutralizată în intestin şi în ficat. Astfel, expunerea altor ţesuturi ar fi minimă, iar expertul susţine că, în realitate, contrar afirmaţiilor specialiştilor de la Universitatea Washington, nivelurile de bisfenol A din organismul uman sunt, în mod normal, prea mici pentru a putea fi măsurate. El consideră că nivelul expunerii la maimuţele utilizate în studiu era de sute de ori mai mare decât cel întâlnit în mod obişnuit la oameni, deci nu ar exista motive serioase de îngrijorare ceea ce priveşte sănătatea gravidelor şi cea a copiilor.

În plus, afirmă el, efectele descrise în studiu sunt de foarte mică amploare, iar numărul de animale implicate în studiu a fost de asemenea foarte mic.

Surse: Mail Online, WSU