Home » D:News » Pământ – Marte şi retur, în 30 de zile: există o tehnologie care să facă posibil acest lucru?

Pământ – Marte şi retur, în 30 de zile: există o tehnologie care să facă posibil acest lucru?

Pământ – Marte şi retur, în 30 de zile: există o tehnologie care să facă posibil acest lucru?
Publicat: 12.04.2013
Fuziunea nucleară, sursa de energie care alimentează Soarele ş alte stele active, ar putea, într-o bună zi, să propulseze rachete care ar permite oamenilor să facă drumul până la Marte şi înapoi în doar 30 de zile, afirmă oamenii de ştiinţă.

Tehnologia rachetelor alimentate prin fuziune nucleară promite să rezolve problemele asociate cu călătoriile spaţiale spre destinaţii îndepărtate: durată lungă, costuri mari şi riscuri pentru sănătatea echipajului, printre atlele.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Washington (UW) şi o companie specializă în sisteme de propulsie pentru nave spaţiale, numită  MSNW, afirmă că se apropie de fabricarea unui carburant pentru zborurile spre alte planete.

„Folosind combustibilii de rachetă actuali, este aproape imposibil pentru oameni să exploreze spaţiul la depărtări mai mari de Pământ”, spune John Slough, profesor de aeronautică şi astronautică la UW şi preşedinte al MSNW. „Sperăm să obţinem o sursă de energie mult mai puternică şi care, în cele din urmă, va face din călătoriile inteplanetare un lucru obişnuit.”

Estimări anterioare arătau că o misiune dus-întors, cu echipaj uman, pe Marte, ar necesita 500 de zile de călătorie prin spaţiu.

Slough şi colegii săi au calculat că o rachetă propulsată prin fuziune nucleară ar face posibile expediţii marţiene cu durata de 30 sau 90 de zile.

Studii mai vechi realizate de NASA luaseră în calcul o călătorie spre Marte care ar fi durat doi ani; numai lansarea încărcăturii de combustibil necesar misiunii ar fi costat 12 miliarde $.

Fuziunea nucleară – fenomenul de contopire a nucleelor a doi sau mai mulţi atomi – este însoţită de eliberare de energie. Soarele şi alte stele transformă această energie în lumină, iar acelaşi proces dă şi bombelor cu hidrogen energia lor distrugătoare.

Însă pentru a folosi fuziunea nucleară în scopul alimentării unei nave spaţiale, e necesr un control mult mai strict al procesului.

Experimente de laborator realizate de Slough şi echipa sa au arătat că fuziunea nucleară poate avea loc prin comprimarea unui tip spcial de plasmă, la presiuni înalte, cu ajutorul unui câmp magnetic.

Un volum din acest material de mărimea unui fir de nisip ar furniza aceeaşi cantitate de energie ca şi combustibilul de rachetă utilizat azi, susţin cercetptorii.

Ei afirmă că, pentru a permite propulsia unei rachete spre Marte, poate fi utilizat un câmp magnetic puternic, care să determine turtirea unor inele mari din metal (de exemplu litiu) în jurul plasmei, comprimând-o până la apariţia fuziunii nucleare, dar numai timp de câteva microsecunde. Energia obţinută din această reacţie rapidă de fuziune ar încălzi şi ioniza carcasa de metal formată de inelele deformate. Metalul fierbinte, ionizat, ar fi expulzat prin duzele de ejecţie ale rachetei, cu viteză foarte mare. Repetarea acestui poces la fiecare câteva minute ar asigura propulsia rachetei, spun oamenii de ştiinţă.

Următorul pas în cercetare va fi combinarea tuturor testelor izolate care au fost realizate cu succes într-un experiment final care, speră cercetătorii, va induce fuziunea nucleară prin tehnologia descrisă.

Sursa: FOXNews

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau lucruri proaste
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau ...
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă