De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Știm că unele lucruri nu ne fac bine, dar asta nu înseamnă că reușim mereu să le evităm. Un desert ne poate face plăcere imediat, chiar dacă știm că prea mult zahăr nu este sănătos. O seară petrecută în fața televizorului poate fi relaxantă, chiar dacă știm că a doua zi vom fi mai obosiți. În astfel de situații, recompensa este imediată, iar consecințele apar mai târziu.

Psihologii studiază de mult timp de ce alegem uneori ceea ce ne face plăcere acum, chiar dacă știm că pe termen lung nu este cea mai bună alegere.

În cercetarea comportamentală există conceptul de „delay discounting”, prin care este descrisă tendința de a acorda o valoare mai mică unei recompense atunci când aceasta este amânată.

Recompensa de acum poate cântări mai mult

Un exemplu simplu este alegerea dintre 50 de lei pe care îi poți primi astăzi și 100 de lei pe care îi primești abia peste câteva luni. Deși cea de-a doua sumă este de două ori mai mare, unele persoane îi pot prefera pe cei 50 de lei dacă îi pot primi și folosi imediat. Cu cât trebuie să aștepți mai mult pentru recompensa mai mare, cu atât ea poate părea mai puțin atractivă.

Același mecanism se poate declanșa și în deciziile legate de sănătate. Beneficiul unei alegeri sănătoase este adesea îndepărtat și greu de observat într-o singură zi, în timp ce plăcerea produsă de alegerea opusă este imediată. Cercetările au găsit asocieri între preferința pentru recompense imediate și mai multe comportamente nesănătoase.

Când alegerea devine obicei

Repetarea schimbă însă felul în care luăm decizii. Un comportament poate începe ca o alegere deliberată și poate ajunge să fie declanșat aproape automat de anumite situații.

Cercetările despre obiceiuri arată că repetarea aceluiași comportament într-un context similar poate crea o legătură între un indiciu din mediu și acțiunea care urmează. Ora, locul, o anumită stare sau o rutină zilnică pot ajunge să declanșeze comportamentul înainte ca omul să analizeze din nou consecințele.

Asta explică de ce hotărârea „nu mai fac asta” poate să nu fie suficientă. Dacă situația care declanșează comportamentul rămâne aceeași, vechea reacție poate reveni.

O meta-analiză publicată în 2024, care a reunit 20 de studii și 2.601 participanți, a arătat că formarea obiceiurilor diferă mult de la o persoană la alta și de la un comportament la altul. În studiile care au măsurat timpul necesar formării unui obicei, medianele au fost de aproximativ 59–66 de zile, iar mediile de 106–154 de zile.

De ce știm ce vrem, dar alegem altceva?

Intenția și comportamentul nu sunt același lucru.

O persoană poate decide dimineața să mănânce mai sănătos și să facă mișcare, apoi, seara, să aleagă exact opusul. Nu înseamnă automat că nu își dorește schimbarea. În anumite situații, comportamentul este influențat de recompensa imediată, de context și de răspunsurile care au devenit automate prin repetiție.

Cercetările despre „delay discounting” au analizat tocmai situațiile în care oamenii aleg altceva decât ceea ce și-au propus pe termen lung. O revizuire sistematică arată că astfel de alegeri pot fi influențate de indiciile din mediu și de schimbările în starea motivațională.

De asemenea, stresul poate modifica și el deciziile, dar relația nu este simplă. O meta-analiză recentă asupra stresului acut și „delay discounting”-ului monetar nu a găsit un efect consistent asupra preferinței pentru recompensele imediate.

Poate fi schimbat acest mecanism?

Faptul că un comportament a devenit automat nu înseamnă că este imposibil de modificat.

O analiză a 98 de studii și 151 de experimente a arătat că preferința pentru recompensele imediate poate fi redusă prin diferite intervenții. Unele dintre cele mai promițătoare metode analizate au fost cele care îi orientau pe participanți către consecințele viitoare sau implicau tehnici bazate pe mindfulness și acceptare.

Schimbarea poate începe și prin modificarea situației în care apare comportamentul. Dacă un anumit loc, moment al zilei sau obiect este asociat constant cu un obicei, schimbarea acelui context poate slăbi legătura dintre indiciu și reacție. Cercetările asupra obiceiurilor arată că astfel de asocieri cu mediul au un rol important în automatizarea comportamentului.

Cunoașterea consecințelor rămâne necesară, dar nu este suficientă. Între ceea ce știm că ne-ar face bine și ceea ce alegem într-un anumit moment se află recompensa imediată, contextul și obiceiurile pe care le-am format deja.

Știați că?

„Delay discounting” este folosit în cercetare pentru a măsura cât de mult scade valoarea unei recompense atunci când trebuie așteptată.

O analiză a 98 de studii și 151 de experimente a găsit că preferința pentru recompensele imediate poate fi modificată prin intervenții comportamentale.

O meta-analiză publicată în 2024 a găsit variații mari în timpul necesar pentru formarea obiceiurilor. În studiile care au raportat timpul de formare, medianele au fost de aproximativ două luni, dar diferențele dintre persoane și comportamente au fost foarte mari.

Cercetările despre obiceiuri arată că repetarea unui comportament în contexte stabile poate face reacția mai automată și mai puțin dependentă de o decizie luată de fiecare dată în mod deliberat.

Surse:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39685110/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31270766/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26361052/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24659960/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Depresia ar putea afecta capacitatea creierului de a genera noi neuroni

Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr

Câinii pot „citi” emoțiile oamenilor. Creierul lor distinge chiar și supărarea

Gândirea în afara tiparelor ar putea necesita un control al creierului mai redus