Home » D:News » De ce mint oamenii? Cercetătorii dezvăluie rolul cheie jucat de minciună în supravieţuirea speciei umane

De ce mint oamenii? Cercetătorii dezvăluie rolul cheie jucat de minciună în supravieţuirea speciei umane

Publicat: 27.05.2013
La prima vedere, răspunsul la întrebarea „de ce mint oamenii?” pare unul evident: adevărul este complicat, incomod şi necesită mult timp pentru a fi explicat. De aceea folosim „minciunile mici”, ca de exemplu atunci când răspundem „sunt pe drum” , deşi abia ne spălăm pe dinţi.

În mod surprinzător, cele mai noi cercetări ştiinţifice par să ofere dovezi ce susţin această ipoteză. Un nou studiu publicat în Proceedings of the Royal Society B analizează fenomenul minciunii din perspectivă evoluţionistă. Cercetarea sugerează că minciuna a ajutat oamenii să se înţeleagă mai bine încă de la începutul speciei noastre.

„Înşelătoria tactică sau denaturarea adevărului despre lumea înconjurătoare faţă de un alt individ ar putea permite trişorilor să exploateze cooperarea condiţională”, scriu autorii studiului.

Cooperarea este una dintre acele caracteristici plăcute ale oamenilor ce ne definesc. Aceasta ar putea chiar să explice de ce există foarte puţini oameni stângaci. Pentru că lucrează împreună, oamenii au putut realiza lucruri colosale, de la construirea zgârie-norilor până la cartografierea creierului uman.

Astfel, cooperarea ar putea părea un element firesc al vieţii noastre, însă cooperarea pe termen lung necesită din partea indivizilor voinţa de a renunţa la interesul propriu pe termen scurt, iar acest lucru nu evoluează uşor.

În majoritatea societăţilor – inclusiv în cele ale furnicilor, albinelor, delfinilor şi maimuţelor antropoide – comportamentul cooperant este răsplătit. Pe de altă parte, indivizii descoperiţi că prioritizează propriul interes în defavoarea grupului sunt pedepsiţi. Natura are multe mecanisme prin care se asigură că toată lumea cooperează.

De aceea, minciuna ca un act de auto-conservare ar putea fi importantă pentru menţinerea unei societăţi complexe, ce se bazează pe relaţii. Mai exact, cei doi cercetători care au efectuat acest studiu – Luke McNally şi Andrew L. Jackson de la Trinity College din Dublin – au descoperit că minciuna era o tactică folosită de maimuţe de fiecare dată când era nevoie de un nivel înalt al comportamentului cooperant. Aşa cum se poate observa în graficul de mai jos, cele două prezintă o legătură strânsă – cu cât un grup de primate este mai cooperant, cu atât este mai mare probabilitatea ca acesta să folosească o minciună:

De altfel, minciuna este foarte răspândită în lumea animală. „Este prezentă la anumiţi păianjeni, unde masculii oferă potenţialelor partenere «daruri nupţiale» fără de valoare. Chiar şi la bacterii se poate observa acest fenoment, acestea producând în exces anumite semnale pentru a stimula cooperarea altor bacterii”, explică McNally.

În rândul oamenilor, micile minciuni aduc la rândul lor avantaje importante. Oamenii folosesc neadevăruri pentru a flata, pentru a câştiga încrederea camarazilor şi pentru a se face mai atrăgători în ochii şefilor şi în cei ai potenţialilor parteneri. 

„În cele din urmă”, scriu cercetătorii, „acest element al comportamentului uman ce aduce aminte de Machiavelli ar putea fi, de fapt, produsul uneia dintre cele mai benefice trăsături ce ne caracterizează – tendinţa umană de a căuta relaţii de cooperare reciprocă”.

Sursa: The Week

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia