Să fie acesta mult căutatul al şaselea simţ?

Hărţi topografice ale creierului uman sunt cunoscute pentru simţurile primare precum văzul, auzul şi atingerea. Acum, însă, este pentru prima dată când a fost găsită o astfel de hartă pentru „numerozitate”, aşa cum au numit cercetătorii simţul numerelor. Designul acestei hărţi, spun specialiştii, facilitează o comunicare eficientă între neuronii care realizează sarcini similare. 

Studiile realizate pe maimuţe au indicat că anumiţi neuroni din cortexul parietal, localizat în partea din spate a creierului, s-au activat atunci când animalele au observat un anumit număr de obiecte. Aceste studii nu au dis la descoperirea unei hărţi a numerozităţii, dar oamenii de ştiinţă au speculat de mult timp că ea ar exista. 

• Unde a început viața: pe Pământ sau pe Marte?
• Câte zile libere legale vom avea în 2026?

„De mult timo, oamenii de ştiinţă au suspectat de mult timp că există o cartografiere ordonată a numerelor. Multe laboratoare au investigat intens ideea. În cele din urmă, Harvey au reuşit să demonstreze existenţa unei hărţi a numerozităţii în creierul uman”, a declarat Andreas Nieder, specialist în neuroştiinţe de la Universitatea Tübingen din Germania, referindu-se la omul de ştiinţă Ben Harvey de la Universitatea Utrecht din Olanda. 

În studiu, Harvey şi colegii săi au rugat mai mulţi voluntari să stea într-un RMN în timp ce se uitau la nişte modele care conţineau un anumit număr de puncte. Mai întâi, oamenii de ştiinţă le arătau un singur punct pentru o anumită perioadă de timp, apoi două puncte şi tot aşa. 

Cercetătorii au folosit o metodă avansată de imagistică numită high-field fMRI, un RMN foarte performant care permite observarea unor detalii foarte fine din activitatea cerebrală. 

Apoi, specialiştii au analizat răspunsul neurologic folosind tehnici similare cu cele folosite pentru studierea regiunilor din creier responsabile cu vederea. 

Cortexul parietal posterior, a răspuns la modelele punctate într-un mod organizat: atunci când erau prezente puţine puncte, ele erau reprezentate într-o anumită zonă, în timp ce numărul mare de puncte era reprezentat într-o altă arie cerebrală. 

Creierul s-a comportat ca un abac, cartografiind numerele în spaţiu, au explicat oamenii de ştiinţă. 

Descoperirile sugerează că funcţiile cognitive superioare s-ar putea baza pe aceleaşi principii de organizare pe care se bazează şi sistemele senzoriale. De exemplu, în cazul recunoaşterii faciale (care este un simţ mai complicat decât cel al numerozităţii)

 obiectele care par similare pot fi combinate în creier. 

În aceste hărţi topografice, pentru reprezentarea numerelor mici a fost dedicată o zonă maimare din creier, în timp ce pentru numerele mari zona era mai restrânsă. Această observaţie susţine ideea potrivit căreia simţul numerelor devine mai puţin precis odată ce numerele cresc. 

De asemenea, este important să specificăm că numerozitatea este diferită de capacitatea matematică sau de simbolism. Numerozitatea se referă numi la cantitatea numerică. 

Sursa: Live Science