Home » D:News » Oamenii de ştiinţă au descoperit o metodă prin care putem să dezvoltăm super-simţuri

Oamenii de ştiinţă au descoperit o metodă prin care putem să dezvoltăm super-simţuri

Oamenii de ştiinţă au descoperit o metodă prin care putem să dezvoltăm super-simţuri
Publicat: 15.01.2014
Ultrasunetele ar putea îmbunătăţi percepţia senzorială, potrivit unui nou studiu realizat pe oameni.

Direcţionând ultrasunete spre anumite regiuni din creier, oamenii de ştiinţă au putut să îmbunătăţească capacitatea oamenilor de discrimina între diferiţii stimuli percepuţi. Ultrasunetele sunt sunete care au frecvenţe mai mari decât cele pe care le pot percepe oamenii, iar ele sunt utile în tehnicile medicale de imagistică. Medicii şi tehnicienii trimit valuri de ultrasunete prin ţesuturi şi înregistrează ecourile lor, cu scopul de a crea o imagine referitor la ce se află în interiorul lor (de exemplu, tehnica se foloseşte pentru analizarea unui genunchi rănit sau observarea unui făt în uter etc). 

De asemenea, ultrasunetele au potenţialul de a cartografia conectivitatea din creier. Oamenii de ştiinţe specializaţi în neuroştiinţe sunt interesaţi de înţelegerea modului în care zonele din creier comunică unele cu altele. 

Ultrasunetele fac parte din categoria metodelor non-invazive care stimulează creierul. O altă metodă este stimularea magnetică transcraniană, care stimulează creierul cu magneţi. O a treia metodă este stimularea electrică transcraniană care foloseşte electrozi pentru a furniza un curent electric slab prin scalp, către creier. 

Noul studiu sugerează că dintre toate aceste metode, cea bazată pe ultrasunete este cea mai bună. 

„Putem utiliza ultrasunete pentru a ţinti o zonă din creier la fel de mică cât o bomboană M&M. Această constatare reprezintă o nouă cale de modelare noninvazivă a activităţii cerebrale umane, cu o rezoluţie spaţială mai bună decât oricare alt dispozitiv utilizat în prezent”, a declarat cercetătorul William Tyler.

Tyler şi colegii lui s-au concentrat asupra percepţiei senzoriale a mâinii. Mai întâi, ei au aşezat un electrod pe încheietură, peste nervul care transmite impulsuri de la mână la creier. Folosind un nivel scăzut de curent electric, specialiştii au stimulat nervul focusând ultrasunete asupra unei regiuni cerebrale care procesa semnalele nervului. 

Oamenii de ştiinţă au înregistrat răspunsul cerebral al participanţilor cu ajutorul unui electroencefalograf şi au descoperit că ultrasunetele slăbesc undele cerebrale care codifică stimularea tactilă. 

Însă, cu adevărat ciudate au fost descoperirile rezultate în urma unui alt experiment. 

Oamenii de ştiinţă au realizat două teste ale percepţiei senzoriale. În primul, participanţii au simţit două ace pe piele şi au fost rugaţi să distingă dacă erau atinşi de unul sau două ace. Cu cât acele erau mai aproape unele de altele, cu atât atât sarcina era mai grea. În al doilea experiment, oamenii de ştiinţă i-au expus pe subiecţi la o serie de adieri de aer şi i-au rugat să identifice câte adieri simţeau pe piele. La fel ca în experimentul anterior, cu adierile se produceau mai repede, cu atât indivizilor le era mai greu să facă diferenţa. 

Rezultatele au indicat că în loc ca aceste semnale cerebrale slabe să fie „traduse” într-o percepţie senzorială slabă, performanţele oamenilor chiar s-au îmbunătăţit în cazul ambelor teste. 

„Observaţiile noastre ne-au surprins. Chiar dacă undele cerebrale asociate cu stimularea tactilă s-au slăbit, oamenii s-au descurcat mai bine la detectarea diferenţelor dintre senzaţii”, a declarat Tyler. 

Ce ar putea explica acest paradox aparent? Răspunsul ar putea fi legat de funcţiile neuronale. Atunci când celulele cerebrale comunică, ele pot determina celulele vecine să devină active (excitare) sau să le ceară tuturor să se liniştească (inhibare). Astfel, este posibil ca ultrasunetele să afecteze echilibrul dintre excitare şi inhibare din zonele cerebrale. 

Îmbunătăţirea percepţiei senzoriale a fost întreruptă atunci când cercetătorii au mutat valul de ultrasunete cu un centimetru. Asta însemnă că metoda reprezintă o cale de îmbunătăţire a circuitelor cerebrale, atât pentru cartografierea activităţii lor, cât şi pentru tratarea unor tulburări cerebrale. 

Sursa: Live Science
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
Copiii nu uită cum i-ai făcut să se simtă. Lecțiile unui psiholog despre maturitatea emoțională a părinților
Copiii nu uită cum i-ai făcut să se simtă. Lecțiile unui psiholog despre maturitatea emoțională a părinților
S-ar putea ca toate animalele, plantele și ciupercile de pe Pământ să aibă un singur strămoș comun
S-ar putea ca toate animalele, plantele și ciupercile de pe Pământ să aibă un singur strămoș comun
A fost descoperit un nou melc de mare mic și colorat
A fost descoperit un nou melc de mare mic și colorat
Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar
Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar
Lucrurile invizibile fără de care viața oamenilor ar fi mult mai grea
Lucrurile invizibile fără de care viața oamenilor ar fi mult mai grea
O funcție corporală vitală ar putea ascunde mai mulți factori de risc ai demenței
O funcție corporală vitală ar putea ascunde mai mulți factori de risc ai demenței
Oamenii de știință au inversat îmbătrânirea creierului cu un spray nazal
Oamenii de știință au inversat îmbătrânirea creierului cu un spray nazal
Test de cultură generală. De ce unele flori se închid noaptea?
Test de cultură generală. De ce unele flori se închid noaptea?
(P) Papuci de apă pentru bărbați: Ce să alegi pentru plajă sau piscină
(P) Papuci de apă pentru bărbați: Ce să alegi pentru plajă sau piscină
Visul călătoriilor interstelare rapide începe să se clatine: Mai sunt găurile de vierme considerate posibile?
Visul călătoriilor interstelare rapide începe să se clatine: Mai sunt găurile de vierme considerate posibile?
Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei
Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei
Sunete ciudate se aud din cea mai adâncă gaură artificială de pe Pământ
Sunete ciudate se aud din cea mai adâncă gaură artificială de pe Pământ
Ziua în care cuceritorul Mehmed al II-lea a îngenuncheat Constantinopolul
Ziua în care cuceritorul Mehmed al II-lea a îngenuncheat Constantinopolul
Unde găsim cea mai frumoasă plajă din Europa? Nu este nici în Spania, nici în Italia sau Grecia!
Unde găsim cea mai frumoasă plajă din Europa? Nu este nici în Spania, nici în Italia sau Grecia!
Risc de cancer pentru o treime dintre angajații în sănătate din Europa
Risc de cancer pentru o treime dintre angajații în sănătate din Europa
Secretul unui „nou început” poate fi chiar anotimpul de vară, spun psihologii
Secretul unui „nou început” poate fi chiar anotimpul de vară, spun psihologii
Câți kilometri are cel mai lung pod din lume și în cât timp poate fi traversat cu mașina?
Câți kilometri are cel mai lung pod din lume și în cât timp poate fi traversat cu mașina?