Rosetta se trezeşte astăzi şi se pregăteşte de cea mai spectaculoasă misiune a anului 2014 (VIDEO)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Prin intermediul misiunii sondei Rosetta, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) încearcă să descifreze misterele legate de evoluţia Sistemului Solar de la naşterea sa, graţie analizelor efectuate asupra cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, cu care sonda se va întâlni în vara acestui an şi alături de care va călători prin spaţiu până la sfârşitul anului 2015.

Această misiune de „arheologie spaţială” şi-a luat numele de la Rosetta (un fragment de stelă pe care a fost gravat un text în trei limbi diferite), piatra care l-a inspirat pe Champollion să descifreze hieroglifele egiptene, la începutul secolului al XIX-lea.

„Cometele sunt «capsule-martor» ale naşterii Sistemului Solar”, a spus Mark McCaughrean, un responsabil al explorării spaţiale de la ESA.

„Deschiderea acestor capsule şi analizarea gazului, a prafului şi mai ales a gheţurilor care le compune va duce la obţinerea unor indicii formidabile despre originea Sistemului Solar şi poate chiar a vieţii, întrucât cometele conţin molecule organice”, a explicat el.

De ce a fost aleasă 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko şi nu o alta din numeroasele comete din apropierea noastră? Pentru că această cometă a trăit miliarde de ani în spaţiul profund, până când o trecere a ei foarte aproape de Jupiter i-a modificat radical orbita în 1959. Altfel spus, cometa nu a fost aproape deloc degradată de razele Soarelui şi mărturia ei despre Univers promite să fie una deosebită.

„Această capsulă-martor a rămas închisă vreme de 4,6 miliarde de ani şi a sosit timpul să deschidem cufărul cu comori!”, a spus Mark McCaughrean.

Sonda Rosetta şi micul ei modul Philae, care trebuie să se aşeze pe cometă în noiembrie 2014, sunt înzestrate în total cu 21 de instrumente ştiinţifice: „Vrem să aflăm absolut tot despre cometă – câmpul ei magnetic, compoziţia, gravitaţia, temperatura”, a spus Amalia Ercoli-Finzi, participantă la acest proiect.

Înainte de a ajunge pe cometă, drumul va fi lung: circa 7 miliarde de kilometri, de la lansarea sondei în martie 2004. „A fost nevoie să înconjoare de cinci ori Soarele pe diferite orbite pentru a câştiga în viteză, profitând de gravitaţia Terrei şi a lui Marte”, a explicat directorul misiunii Rosetta, Paolo Ferri.

„Scopul nostru a fost să-i ducem pe cercetători şi pe instrumentele lor până la ţintă şi asta nu a fost uşor”, a adăugat el.

„Ultima orbitare în jurul Soarelui a durat mai mulţi ani, dar atât de departe de el încât chiar şi marile noastre panouri solare şi tehnologia noastră nu erau suficiente pentru a menţine activ vehiculul spaţial. Am fost nevoiţi să oprim cea mai mare parte dintre sisteme în iunie 2011 şi să o lăsăm să doarmă”, fără niciun semnal de la ea de atunci, a explicat Paolo Ferri.

Pentru a fi siguri că nu va lipsi de la întâlnirea cu cometa 67P/ Ciurimov-Gherasimenko, sonda Rosetta şi-a programat „trezirea” pentru data de 20 ianuarie, la ora 10.00 GMT.

Specialiştii vor trebui însă să aştepte încă o vreme pentru ca acest vehicul automatizat să pună capăt unei perioade de doi ani şi jumătate de tăcere absolută.

„Frumoasa adormită” va începe într-adevăr să se dezvolte, timp de şase ore, întinzându-şi cele două panouri solare uriaşe (lungi 14 metri fiecare) pentru a acumula suficientă energie. Sonda va putea apoi să îşi activeze progresiv instrumentele pentru a determina poziţia ei exactă în spaţiu şi să-şi orienteze apoi antena ei uriaşă către Terra.

Abia atunci sonda va trimite primul semnal către specialiştii de pe Terra, aflaţi la o distanţă de circa 800 milioane de kilometri. „Însă semnalul, chiar dacă ar călători cu viteza luminii, va avea nevoie de 45 de minute pentru a ajunge la noi”, a spus Paolo Ferri.

În această vară, Rosetta se va afla la doar 100 de kilometri de cometă şi va începe să studieze în amănunţime acest bulgăre de gheaţă cu un diametru de 4 kilometri, căutând un loc de coborâre propice pentru modulul ei Philae, în noiembrie 2014.

În iulie 2010, Rosetta a survolat asteroidul Lutetia, a cărui orbită se află între Marte şi Jupiter, realizând o serie importantă de fotografii ale acestui mic corp ceresc cu o formă neregulată.

Surse: Mediafax, AFP