Home » D:News » Aţi văzut vreodată o caracatiţă cu braţele înnodate? Cercetătorii au aflat de ce nu se întâmplă asta niciodată

Aţi văzut vreodată o caracatiţă cu braţele înnodate? Cercetătorii au aflat de ce nu se întâmplă asta niciodată

Aţi văzut vreodată o caracatiţă cu braţele înnodate? Cercetătorii au aflat de ce nu se întâmplă asta niciodată
Publicat: 16.05.2014
În desenele animate vedem caracatiţe înnodându-se în propriile braţe, dar, în realitate aşa ceva nu se întâmplă niciodată. Oamenii de ştiinţă din Israel au descoperit, recent, de ce braţele numeroase, lungi şi flexibile ale acestor creaturi nu se încurcă între ele.

Carcatiţele au 8 braţe, dar acestea nu se încurcă vreodată între ele. E vorba numai de un control excelent din partea creierului? Se pare că nu; deşi caracatiţele sunt considerate animale foarte inteligente, oamenii de ştiinţă cred că, de fapt, creierul lor, deşi exercită un bun control asupra braţelor (unul dintre motivele pentru care caracatiţele sunt prădători foarte eficienţi) nu ar şti cu precizie, în  fiecare moment, unde se află fiecare braţ. Şi totuşi, acestea nu se înnoadă niciodată, deci trebuie să fie vorba despre un alt mecanism de control.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Ebraică din Ierusalim spun că acest fenomen se datorează faptului că ventuzele cu care sunt presărate braţele se prind de orice, numai de pielea caracatiţei nu. Se crede că ventuzele sunt inactivate temporar atunci când detectează o anumită substanţă chimică secretată de pielea animalului.

Cercetătorii s-au declarat „foarte surprinşi de soluţia simplă ş genială a caracatiţelor la o problemă potenţial foarte complicată.”

Specialiştii au studiat braţele amputate ale caracatiţelor, profitând de faptul că aceste braţe rămân vii şi funcţionale mult timp după separarea de corp. 

Este evident că, în această situaţie, ele nu mai sunt controlate de creier; totuşi, braţele amputate pot încă să se mişte şi să se prindă cu ventuzele de alte obiecte – dar nu de alte braţe de caracatiţă, atâta timp cât acestea au piele pe ele. Dacă pielea este îndepărtată, atunci braţele cu ventuze se prind de ele fără probleme.

De asemenea, dacă au de-a face cu o bucată de piele de caracatiţă aşezată într-o farfurie de plastic, braţele se prind de plastic, dar nu de bucata de piele.

Alte experimente arată că ar fi vorba de o anumită substanţă chimică secretată de piele, care împiedică ventuzele de pe braţele caracatiţelor să se ataşeze de ea. 

În fine, studiul cercetătorilor israelieni – publicat în  Current Biology – mai arată că, totuşi, caracatiţele vii sunt capabile să ocolească acest mecanism de blocare a ataşării braţelor între ele, ceea ce, cred specialiştii, ar putea fi util în cazul în care aceste animale – care sunt canibale, adică îşi consumă ocazional şi semenii – găsesc o bucată de carne de caracatiţă pe care vor să o mănânce.

Sursa: Mail Online

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem