Ai grupa sanguină AB? Veşti proaste: ai şanse mai mari să ai probleme de memorie

Aproximativ 4% din populaţia lumii are grupa de sânge AB, iar un studiu al cercetătorilor americani sugerează că ar putea exista o legătură între această grupă sangvină rară şi instalarea, în a doua parte a vieţii, a tulburărilor cognitive, comparativ cu celelalte grupe de sânge.

Studiul a fost publicat în revista Neurology şi pleacă de la alte cercetări anterioare, care au arătat o legătură între grupa sangvină şi riscul de maladii cardiace.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

O echipă condusă de profesorul Mary Cushman, de la Colegiul de medicină de la Universitatea din Vermont, Burlington, a analizat informaţii despre aproximativ 30.000 de persoane cu vârsta de peste 45 de ani, din Statele Unite. Experţii au identificat 495 de persoane în cazul cărora au apărut probleme în gândire şi pierderi de memorie – tulburări cognitive – în timpul celor trei ani cât a durat studiul.

Persoanele cu probleme au fost comparate cu alţi 587 de voluntari care nu prezentau tulburări cognitive.

Dintre cei 495 de voluntari cu probleme de memorie, 6% aveau grupa sangvină AB, procent mai mare decât valoarea de 4% din populaţia generală. Voluntarii cu grupa AB au prezentat un risc cu 82% mai mare de a avea dificultăţi de memorie, limbaj şi atenţie, ce pot fi un semnal referitor la instalarea demenţei. Totuşi, cercetarea nu a investigat riscul de apariţie al acestei maladii.

Studiul american susţine ideea că a avea o anumită grupă de sânge, cum ar fi O, presupune un risc mai scăzut în ce priveşte bolile cardiovasculare, lucru care oferă o mai bună protecţie a creierului.

„Studiul nostru cercetează legătura dintre grupa de sânge si tulburările cognitive, dar alte cercetări au arătat că factori precum hipertensiunea arterială, colesterolul mărit şi diabetul cresc şansele de apariţie a tulburărilor cognitive şi a demenţei”, a spus Cushman. „Grupa sangvină are legătură şi cu alte probleme vasculare, cum ar fi atacul vascular cerebral, deci descoperirile noastre arată o legătură între problemele vasculare şi sănătatea creierului. Este nevoie de mai multe cercetări pentru confirmarea acestor rezultate”, a declarat cercetătoarea.

Într-un comentariu separat, referitor la studiul menţionat, profesorul Simon Ridley, şef al departamentului de cercetare de la Alzheimer’s Research UK, o organizaţie din Marea Britanie, a spus că studiul nu investighează riscul de instalare a demenţei şi că este mult prea devreme pentru a spune cu siguranţă că grupa de sânge AB ar putea avea legătură cu un risc crescut al acestei tulburări.

„Dovezile actuale sugerează că, pentru a avea un creier sănătos, este indicată o dietă echilibrată, stoparea fumatului şi exerciţii fizice practicate regulat”, a spus Simon Ridley.

Surse: Mediafax, BBC News