Home » D:News » Planeta Venus ar fi putut găzdui în trecut forme de viaţa

Planeta Venus ar fi putut găzdui în trecut forme de viaţa

Planeta Venus ar fi putut găzdui  în trecut forme de viaţa
Publicat: 03.01.2015
Cercetătorii americani susţin că planeta Venus ar fi putut găzdui viaţa în trecut, în oceane de apă şi dioxid de carbon, potrivit unor simulări realizate în cadrul unui nou studiu, informează dailymail.co.uk.

Venus, o planetă considerată geamăna Terrei, este în prezent un mediu sterp, cu o atmosferă foarte densă, cu ploi acide şi temperaturi ce ating 480 de grade Celsius.

Oamenii de ştiinţă cred că această planetă ar fi putut avea, în trecut, destul de multă apă în atmosfera sa pentru a acoperi întreaga suprafaţă cu un ocean cu adâncimea de 25 de metri, potrivit dailymail.co.uk.

Potrivit noului studiu, deşi temperatura ar fi fost prea mare pentru ca apa din atmosferă să poată cădea la sol sub formă de ploaie, Venus ar fi avut un uriaş ocean de dioxid de carbon în stare supercritică, despre care s-a dovedit de curând că ar putea găzdui viaţa.

„În prezent, atmosfera lui Venus este constituită în cea mai mare parte din dioxid de carbon, adică 96,5% din volumul atmosferei”, a declarat, pentru Space.com, fizicianul Dima Bolmatov de la Universitatea Cornell.

Dioxidul de carbon în stare supercritică este creat atunci când lichidele şi gazele ating anumite valori de temperatură şi presiune, dând naştere unui fluid care prezintă caracteristicile atât ale unui lichid, cât şi ale unui gaz.

Oamenii de ştiinţă credeau anterior că proprietăţile fizice ale fluidelor în stare supercritică se schimbă încet în funcţie de presiune şi temperatură, dar simulările computerizate realizate de profesorul Bolmatov au arătat că nu se întâmplă aşa.

Presiunea atmosferică uriaşă de pe Venus, în urmă cu foarte mult timp, ar fi putut face ca dioxidul de carbon să arate ca bulele de săpun sau ca „o bulă de gaz acoperită de un strat gros de lichid”, după cum a descris fenomenul profesorul Bolmatov.

„Astfel, devine plauzibil că proprietăţile geologice ale lui Venus – precum canioanele, presupusele albii şi câmpii – sunt amprente ale unei prezenţe foarte aproape de sol a dioxidului de carbon în formă supercritică”, a spus Dima Bolmatov.

Descoperirea vine după un studiu publicat în luna noiembrie, care a arătat că viaţa poate exista pe planete care conţin dioxid de carbon în stare supercritică.

Profesorul Dirk Schulze-Makuch de la Universitatea Washington a comparat enzimele conţinute în dioxid de carbon şi apă şi a descoperit că acestea erau mult mai stabile în dioxidul de carbon în stare supercritică.

Această stare a dioxidului de carbon face ca enzimele să fie mult mai selective faţă de moleculele de care se leagă, fapt ce duce la apariţia a mai puţine reacţii chimice secundare.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că anumite bacterii tolerează foarte bine dioxidul de carbon în stare supercritică.

Studii anterioare au arătat că microbii pot supravieţui în medii pline de dioxid de carbon, situate în adâncimile oceanului planetar al Terrei – o zonă unde acest fluid poate atinge starea supercritică.

În cazul în care Venus a avut într-adevăr oceane de dioxid de carbon în stare supercritică, planeta ar putea avea acum rămăşiţe ale unor forme de viaţă.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau lucruri proaste
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau ...
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă