După „fabrica” de ţesut a anilor ’80, un gigant din industria cosmetică vrea să printeze 3D piele pentru a-şi testa produsele

La presiunea publicului şi a grupurilor care luptă pentru drepturile animalelor, dar şi din cauza unor interdicţii puse în Uniunea Europeană şi al alte câteva state, giganţi ai industriei frumuseţii au anunţat că renunţă la această practică. Ce alternative au însă pentru a afla dacă produsele sunt sigure?

Compania franceză L’Oreal, ale cărei produse sunt vândute şi în România, a încercat mai multe abordări ale acestei probleme de-a lungul anilor. În anii ’80, reprezentanţii săi au dezvoltzat o „fabrică” de piele umană unde sute de mii de mostre care proveneau de la operaţii estetice erau crescute şi analizate.

• Instagram va alerta părinții atunci când copiii caută „în mod repetat” anumiți termeni
• Psihologii dezvăluie culorile folosite cel mai des de oamenii dificili

Acum francezii s-au alăturat unei companii de bioinginerie, numită Organovo, pentru a începe printarea 3D a mostrelor de piele în cantităţi industriale şi folosirea lor ulterioară pentru testarea produselor.

„Unele dintre cele mai mari potenţiale avantaje sunt reprezentate de viteza de producţie, dar şi de nivelul de precizie pe care îl poate atinge printarea 3D”, a declarat un reprezentat al gigantului din industria cosmetică. L’Oreal speră să automatizeze producţia de piele printată 3D până în 2020.

Pielea printată 3D a fost luată în considerare ca posibil tratament pentru persoanele care au suferit arsuri grave şi au nevoie de grefe de piele. Numeroase alte organe şi ţesuturi pot fi create folosind aceeaşi tehnică, de la vezici biliare, la muşchi şi vase de sânge. Alte organe, precum inima, prezintă unele provocări pentru specialişti din cauza complexităţii lor.

Sursă: iflscience.com