Un român ar putea deveni cel mai bun fotograf de mediu al anului – GALERIE FOTO

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Peste 10.000 de lucrări au fost înscrise în această cursă, aparţinând unor fotografi din 60 de state ale lumii. Competiţia organizată de Chartered Institution of Water and Environmental Management (CIWEM) a fost lansată în 2007 şi le-a permis fotografilor să împărtăşească anumite probleme sociale şi de mediu cu audienţe globale în speranţa de a înţelege motivele care le-au făcut posibile, dar şi de a găsi eventuale soluţii.

Makoko, coşmarul plutitor

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Dispariţia peştilor din apele negre, pline de dejecţii, lipsa apei potabile, a curentului electric, sunt unele din multele probleme cărora locuitorii din Makoko s-au învăţat să le facă faţă, spune fotograful român Petruţ Călinescu.

Teama lor cea mare este că vor fi evacuaţi de administraţie şi rechini imobiliari, care abia aşteaptă să le transforme slum-ul plutitor într-un cartier de lux. Makoko este o aşezare pescărească construită pe apă, la marginea lagunei Lagosului, în Nigeria, în urma cu aproximativ 200 de ani. Recent, Lagosul s-a dezvoltat ca centru economic al Nigeriei şi a ajuns cel mai mare oraş al Africii (20 milioane). Makoko şi viaţa lui pe apă, la un pas de zgârie norii în continuă dezvoltare din Ykoyi (centrul comercial), a rămas neatins de boom-ul economic din jurul lui. Astăzi, Makoko are o populaţie estimată de 100.000 de locuitori, majoritatea pescari din Benin şi Togo.

Guvernul Nigerian nu recunoaşte legitimitatea acestei aşezări şi nu asigură niciun serviciu public. Nu există apă curentă, curent electric, canalizare, şcoli sau spitale de stat. Ca urmare, Makoko şi-a constituit un sistem paralel pentru a supravieţui şi a se administra. Cinci lideri locali, Baale, ajutaţi de vigilante (poliţişti voluntari din rândul locuitorilor) iau decizii locale şi asigură securitatea. Există câteva şcoli şi clinici de sănătate private, vraci tradiţionali, restaurante, coafor, frizerie, biserici, grădiniţe, studiouri foto, croitorii, ateliere de reparaţii electronice. În mod ironic, apa potabilă este cea mai mare lipsă a acestei aşezari pe apă – ea este extrasă prin foraj şi vândută la bidon pentru nevoile casnice. Păienjenişul de canale este plin de gunoaie menajere şi deşeuri umane. Peştele nu mai este destul nici pentru consumul propriu. Azi, tarabele sau bărcile negustorilor din Makoko sunt pline cu macrou congelat importat din Olanda, pe care oamenii îl afumă apoi pentru a rezista căldurii.

Lipsa canalizărilor şi a apei potabile pune în pericol sănătatea populaţiei. Dar toate aceastea par un fleac pentru localnici, în comparaţie cu spaima de a fi evacuaţi peste noapte de guvern. Apa de sub ei valorează miliarde. Makoko se află într-o zona de mare interes imobiliar a Lagosului; ar putea fi umplută cu nisip, transformată în uscat şi vândută bogaţilor. Aşa s-a creat Banana Island, situată în partea opusă a lagunei, la doar un km de Makoko, unde pescarii susţin că aveau cele mai bune capturi de peşte. Acum doar cei mai bogaţi nigerieni îşi permit un apartament în această zonă nouă a oraşului. Conform Forbes, un apartament cu 3 camere costă 2 milioane de dolari, iar un teren pentru casă între 4- 6 milioane de dolari.

După scenarii similare in 2005, 2010 şi ultima dată în 2012, într-o încercare de evacuare şi curăţare a Makoko-ului, trupe de poliţie înarmate ca la război au somat întreaga populaţie să părăsească zona în 72 de ore. O bună parte a caselor au fost distruse şi apoi incendiate, iar mii de oameni au rămas fără adăpost. Mulţi dintre ei continuă azi să trăiască acolo unde, până în prezent, barca a rămas patul şi acoperişul lor. Localnicii au reacţionat, încercând să oprească demolările. Unul dintre lideri a fost împuşcat mortal şi alte persoane au fost rănite. Determinarea locuitorilor de a rezista în faţa poliţiei armate şi presiunea ONG-urilor a facut autorităţile să pună capăt pe moment demolărilor.

Nu este sigur care va fi viitorul Makoko-ului. Există diferite iniţiative de regenerare a zonei. Oameni de afaceri influenţi vor să transforme zona într-un Dubai, printr-un proiect grandions, Eko-Atlantic. NLE, un grup de arhitecţi nigerieni, a proiectat şi executat un prototip de şcoală ce ar putea servi ca model întregii zone. Proiectul a impresionat pe plan internaţional, printre multe altele fiind nominalizat la un premiu de către London Design Museum. Autorităţile au rămas reci, repetând acelaşi lucru: o construcţie ilegală, fără permisiunea de a funcţiona ca şcoală nu este bună decât de demolat.

Petruţ Călinescu este un fotograf român independent, reprezentat de agenţia Panos Pictures. Fotografiile sale pot fi văzute aici: www.petrut-calinescu.com.

Mediafax Zoom a realizat o galerie foto în care sunt prezentate mai multe imagini realizate de Călinescu în Makoko.

Cele 12 imagini din cadrul competiţiei pot fi văzute aici