Scoarţa cometelor, acoperită mai degrabă cu pietriş granulos şi dur, nu cu praf moale

Cercetătorii europeni au sărbătorit o reuşită istorică, atunci când robotul Philae a coborât pe cometa 7P/ Ciuriumov-Gherasimenko – supranumită „Ciuri” – în noiembrie 2014, după o călătorie de 10 ani în spaţiu, la bordul sondei Rosetta, informează Reuters.

După coborâre, Philae a făcut două salturi pe suprafaţa cometei şi s-a poziţionat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat la scurt timp după aceea. Totuşi, Philae a reuşit să colecteze o serie de date ştiinţifice fără precedent, despre care savanţii de la Centrul Aerospaţial din cadrul Agenţiei Spaţiale Germane (DLR) au spus că sunt „uluitoare”. Un articol despre această descoperire va fi publicat vineri într-o ediţie specială a revistei Science.

• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi
• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…

„Experimentele realizate la faţa locului au dus la obţinerea unor date noi şi, uneori, surprinzătoare despre natura cometei”, a spus Ekkerhard Kuehrt, expert în ştiinţe planetare din cadrul DLR, într-o declaraţie de presă, publicată joi.

De exemplu, fotografiile realizate de Philae în timpul coborârii sale controlate spre cometa „Ciuri” au arătat faptul că scoarţa acesteia este acoperită cu un strat de pietriş şi grohotiş, care poate avea în unele locuri o grosime de până la cinci metri, nu cu depozite de praf moale, aşa cum se aşteptau cercetătorii.

Savanţii bănuiesc că suprafaţa cometei este parţial modelată de un fel de „grindină” care se produce atunci când ejecţiile gazoase de pe cometă împing în spaţiu rocile din straturile de grohotiş, iar acestea cad apoi, din nou, pe suprafaţa cometei.

Scoarţa cometei, în care robotul Philae a încercat să foreze la scurt timp după coborâre, s-a dovedit a fi mult mai dură decât au anticipat cercetătorii. După doar câţiva centimetri de praf, robotul a descoperit gheaţă solidă.

„Gheaţa de acolo este similară firnului de pe Terra, care este o zăpadă veche, solidă, care se evaporă şi apoi reîngheaţă”, a spus Tilman Spohn, planetolog la DLR.

Cercetătorii speră că eşantioanele ce vor fi obţinute prin forare de către robotul Philae vor oferi o serie de detalii despre felul în care planetele – şi, poate, chiar viaţa – au evoluat. Rocile şi gheaţa din care sunt alcătuite cometele conservă în interiorul lor străvechi molecule organice, la fel ca o „capsulă a timpului”.

Potrivit DLR, instrumentele de la bordul robotului Philae au găsit deocamdată 16 tipuri de molecule organice, inclusiv 4 care nu au fost niciodată întâlnite pe comete.

Philae s-a „trezit” luna trecută, atunci când tot mai multe raze solare au început să cadă pe panourile sale solare, pe măsură ce cometa Ciuri se apropie de Soare, însă savanţii europeni nu au reuşit să restabilească într-o manieră constantă comunicarea cu robotul.

Philae, un robot-laborator, a realizat pe 12 noiembrie 2014 o premieră istorică, ajungând, la finalul unei coborâri controlate, pe nucleul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită „Ciuri”. Structura sa a avut însă de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafaţa corpului ceresc, Philae s-a poziţionat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

După şapte luni de hibernare, Philae s-a „trezit”, pe 13 iunie. De atunci, robotul încearcă să stabilească o comunicare satisfăcătoare cu sonda Rosetta, care o însoţeşte pe „Ciuri” în periplul ei prin spaţiu, dar rămâne la o distanţă destul de mare de aceasta, pentru a nu fi atinsă de jeturile de gaze şi praf emise de cometă.

Robotul Philae are la bordul său 10 instrumente ştiinţifice. Cercetătorii speră că eşantioanele ce vor fi obţinute de Philae prin foraj la nivelul scoarţei acestei comete – ce are un diametru de 3-5 kilometri – vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei minimum un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

În septembrie 2016, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbuşirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment ştiinţific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursă: Mediafax