Criminalii din romanele Agathei Christie pot fi identificaţi cu ajutorul unei formule matematice

În contextul în care Marea Britanie se pregăteşte să marcheze 125 de ani de la naşterea scriitoarei Agatha Christie, supranumită „regina romanelor poliţiste”, Dominique Jeannerod, cercetător la Universitatea Queen din Belfast, James Berthnal, cercetător la Universitatea Exetzer, şi analistul de baze de date Brett Jacob au încercat să găsească un răspuns pentru întrebarea care a obsedat milioane de cititori din lumea întreagă ai romanelor scrise de renumita romancieră: „Cine este criminalul?”.

Potrivit The Guardian, postul de televiziune UKTV a comandat acest studiu pentru a marca lansarea programului „Agatha Christie Hour”, ce va fi difuzat în fiecare zi, începând de luni, de la ora locală 20.00, timp de două săptămâni.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Studiul a fost realizat pe 27 dintre cele 83 de romane publicate de prolifica scriitoare britanică, iar printre volumele analizate s-au aflat celebrele romane poliţiste „Crima din Orient Express” şi „Moarte pe Nil”.

„Am adunat date diverse, inclusiv numărul de menţionări ale vinovaţilor per capitol, o «analiză a sentimentelor» asociate menţionărilor vinovaţilor, menţionările referitoare la mijloacele de transport folosite, locul crimei, modus operandi şi mai multe referinţe încrucişate cu alte concepte-cheie ale romanelor”, a precizat Dominique Jeannerod.

Şi se pare că Agatha Christie urma în realizarea intrigilor din romanele sale un model bine definit, în special în ceea ce priveşte sexul asasinului, motivaţiile sale şi cauza morţii victimei. Astfel, dacă vinovatul era o femeie, descrierea ei era realizată mai degrabă într-o manieră negativă, în timp ce descrierea era neutră sau chiar pozitivă dacă asasinul era bărbat.

Fără să o acuze pe Agatha Christie de sexism, întregul raţionament al autorilor studiului s-a bazat însă pe sexul asasinului, precizează The Guardian.

„De exemplu, cercetătorii au descoperit că, dacă victima era strangulată, ucigaşul are mai multe şanse de a fi un bărbat (sau un bărbat ajutat de o femeie complice), în timp ce, dacă o crimă este comisă într-o regiune rurală, fapt care nu este deloc rar întâlnit în romanele Agathei Christie, există 75% şanse ca asasinul să fie femeie”, afirmă acelaşi cotidian britanic.

De asemenea, cititorii trebuie să lectureze cu atenţie pasajele în care suspecţii sunt asociaţi cu asasinul, dar şi acelea în care sunt menţionate tipul de vehicul utilizat de asasin.

Cercetătorii au conceput două formule de calcul.

Prima dintre ele este următoarea: k (r, δ, θ, c) = f{rk +δ+θ(P,M), c(3≤4.5}

Potrivit acestei formule, primul detaliu care trebuie luat în calcul este relaţia – reprezentată de litera „r” – dintre ucigaş şi victimă. Criminalul (litera „k”) este aproape întotdeauna implicat emoţional cu victima, fiind de obicei soţul, soţia sau o rudă apropiată.

În mod surprinzător, mijlocul de transport utilizat (litera „δ”) în roman reprezintă şi el un factor central. În romanele în care apar bărci şi avioane, criminalul este cel mai probabil un bărbat, în timp ce atunci când în romane sunt menţionate automobile, camionete şi camioane criminalul este o femeie.

Litera „θ” reprezintă modus operandi – modul în care a fost comisă crima -, literele „P” şi „M” sunt asociate personajelor Hercule Poirot şi Miss Marple – care încearcă să descifreze misterul crimei, litera „c” reprezintă capitolul în care apare pentru prima dată criminalul, iar litera „f” este asociată femeii suspectate de crimă.

A doua formulă de calcul este următoarea: k (l, n, s) = f [(m – l (k) / f + l (k) + n + s]

k – identitatea criminalului
l – tipul de limbaj utilizat pentru descrierea criminalului
n – numărul de menţionări per roman (de-a lungul anilor)
s – locul comiterii crimei
m – bărbat
f – femeie

Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan, cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare britanică de romane, povestiri scurte şi piese de teatru poliţiste. A scris şi romane de dragoste, sub pseudonimul Mary Westmacott, dar acestea sunt mai puţin cunoscute, neavând acelaşi succes la public. Operele sale, în principal cele care au ca personaje principale pe Hercule Poirot [i Miss Jane Marple, au făcut ca Agatha Christie să fie numită „Regina Crimei”, ea fiind considerată drept unul dintre cei mai importanţi şi inventivi autori ai genului.

A fost înnobilată de regina Elizabeth a II-a, primind titlul de Dame a Imperiului Britanic – echivalentul titlului de Cavaler – în anul 1971. Agatha Christie a murit la vârsta de 85 de ani, în 1976.

Agatha Christie a vândut peste un miliard de romane în Marea Britanie şi un alt miliard de romane traduse în alte limbi pe plan internaţional. Romanele sale sunt depăşite, din punct de vedere al vânzărilor, doar de Biblie şi de opera lui William Shakespeare.

Sursă: Mediafax