Home » Istorie » Tăbliţele Cerate de la Alburnus Maior, vernisate într-o expoziţie la Bucureşti

Tăbliţele Cerate de la Alburnus Maior, vernisate într-o expoziţie la Bucureşti

Tăbliţele Cerate de la Alburnus Maior, vernisate într-o expoziţie la Bucureşti
Publicat: 18.11.2015
Muzeul Naţional de Istorie a României expune în luna noiembrie, în cadrul micro-expoziţiei „Exponatul lunii“, două piese de o importanţă istorico-documentară deosebită -Tăbliţele Cerate de la Alburnus Maior.
Tăbliţele provin dintr-o categorie aparte de descoperiri, cunoscute în literatura istorico-arheologică de specialitate sub denumirea de Tăbliţele Cerate Dacice sau Tripticele Transilvane.
 
Descoperirea tăbliţelor cerate de la Alburnus Maior a fost prilejuită de consolidarea activităţii miniere în Transilvania, pe baze organizate, care a început în perioada domniilor Mariei Tereza (1740-1780) şi a lui Iosif al II-lea (1780-1790), în legătură cu crearea şi dezvoltarea Tezaurariatului Montanistic de către Imperiul Habsburgic. În acest context, odată cu redeschiderea unor galerii miniere romane de la Roşia Montana, au fost descoperite întâmplător, de către mineri, un număr de peste 30 de astfel de „cărţi de lemn” cerate, o parte dintre ele fiind distruse imediat după descoperire, din cauza stării precare de conservare şi a contactului cu aerul, iar altele dispărute.
 
Documente epigrafice deosebite prin unicitatea şi prin abundenţa informaţiilor conţinute, cele 25 de tăbliţe cerate de la Alburnus Maior oferă informaţii precise asupra realităţilor economice, a sistemului de habitat, a vieţii religioase şi a raporturilor juridice care guvernau comunitatea minieră din Transilvania.
 
În afară de aspectul legat de istoria provinciei Dacia, tăbliţele cerate de la Alburnus Maior se reliefează ca fiind o categorie de izvoare cu un impact major asupra studiilor dreptului roman, raportate la scara întregului Imperiu, la loc de cinste între Fontes Iuris Romani Antiqui.
 
Ambele documente  provin dintr-un lot de 11 tăbliţe cerate, descoperite în anul 1854.
 
Micro-expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului două dintre cele mai valoroase piese din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, într-o manieră interactivă şi scenică, menită să aducă în contact direct iubitorul de istorie cu ecourile unei lumi dispărute. În acelaşi timp, această micro-expoziţie este un tribut adus scrierii, ca vehicul al memoriei şi reper esenţial în devenirea umanităţii.
 
Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc joi, 19 noiembrie 2015, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, Sala Lapidarium. Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 19 noiembrie – 18 decembrie 2015, putând fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 09:00 – 17:00.
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător
Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia