Home » Istorie » Marea Ciumă a durat mai mult decât se credea până acum. Care au fost urmările epidemiei din secolul al XIV-lea

Marea Ciumă a durat mai mult decât se credea până acum. Care au fost urmările epidemiei din secolul al XIV-lea

Marea Ciumă a durat mai mult decât se credea până acum. Care au fost urmările epidemiei din secolul al XIV-lea
Publicat: 31.01.2016
"Spre surprinderea noastră, am aflat că epidemia din secolul al XVIII-lea nu este o formă nou-apărută în Europa acelei perioade"

Se estimează că molima cunoscută sub numele de „Marea Ciumă” a provocat moartea a peste jumătate din populaţia Europei, pe parcursul secolului al XIV-lea. Virusul patogen s-a răspândit îndeosebi în perioada cuprinsă între anii 1346 şi 1353, însă un nou studiu arată că epidemia a persistat până la începutul secolului al XVIII-lea.

Cercetătorii din cadrul Institutului „Max Planck” din Germania au putut reconstitui genomul patogen, prin intermediul analizării unor mostre de ADN, prelevate de la victime ale Marii Ciume, din Marsilia. Zona de studiu a fost aleasă în mod special, deoarece se cunoaşte faptul că marea epidemie a reapărut pentru ultima dată în Europa, în anii 1720, fiind transmisă prin intermediul marinarilor care acostau în portul francez de la Marea Mediterană.

„Am întâmpinat o mulţime de obstacole pe parcursul reconstituirii acestui genom atât de vechi. Spre surprinderea noastră, am aflat că epidemia din secolul al XVIII-lea nu este o formă nou-apărută în Europa acelei perioade, ci descinde în mod direct din Marea Ciumă, care izbucnise cu câteva secole înainte”, a declarat cercetătorul Alexander Herbig.

Genomul pe care Herbig şi colegii săi l-au identificat este diferit de cel actual, fapt care ar putea sugera că virusul ce a apărut în Marisilia în secolul al XVIII-lea a fost demult eradicat. Totodată, s-a demonstrat faptul că simptomele Marii Ciume, descoperite la victimele din sudul Franţei, sunt similare cu cele prezente la indivizii care au trăit în urmă cu mai bine de 600 de ani.

Studierea în detaliu a genomului identificat de oamenii de ştiinţă germani îi va ajuta pe aceştia să înţeleagă mai bine starea de „hibernare” în care s-a aflat virusul pentru o perioadă atât de lungă. Mai mult decât atât, cercetătorii speră să afle ce a determinat reizbucnirea epidemiei, dar şi de ce simptomele Marii Ciume din perioada Evului Mediu nu mai afectează populaţia umană contemporană.

Sursa: upi.com

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Milionarul obsedat de longevitate Bryan Johnson a dezvăluit că suferă de o boală incurabilă
Milionarul obsedat de longevitate Bryan Johnson a dezvăluit că suferă de o boală incurabilă
Boala care îi face pe unii oameni să se piardă în propia casă
Boala care îi face pe unii oameni să se piardă în propia casă
Telescopul Webb a observat „o lume de lavă”, la 41 de ani-lumină distanță de Pământ
Telescopul Webb a observat „o lume de lavă”, la 41 de ani-lumină distanță de Pământ
În 1975, Uniunea Sovietică a montat un tun pe o navă spațială și a tras cu el. Ce încercau să facă?
În 1975, Uniunea Sovietică a montat un tun pe o navă spațială și a tras cu el. Ce încercau să facă?
Oamenii de știință ar fi aflat, în sfârșit, de ce atmosfera Soarelui este mult mai fierbinte decât suprafața sa
Oamenii de știință ar fi aflat, în sfârșit, de ce atmosfera Soarelui este mult mai fierbinte decât suprafața sa
Inteligența Artificială poate fi ușor păcălită să pretindă că a găsit viață extraterestră, iar acest lucru ar putea provoca haos în viitor
Inteligența Artificială poate fi ușor păcălită să pretindă că a găsit viață extraterestră, iar acest lucru ar ...
Patru arbori de cacao peruvieni nou descoperiți ar putea salva viitorul ciocolatei
Patru arbori de cacao peruvieni nou descoperiți ar putea salva viitorul ciocolatei
Coastele rupte vechi de 6.000 de ani descoperite în Siria ar putea fi unul dintre cele mai vechi cazuri cunoscute de abuz asupra copiilor
Coastele rupte vechi de 6.000 de ani descoperite în Siria ar putea fi unul dintre cele mai vechi cazuri cunoscute de abuz ...
O inversare bruscă a fost detectată în nucleul Pământului
O inversare bruscă a fost detectată în nucleul Pământului
Cum poate fi liniștită mintea? Cinci metode susținute de cercetările din psihologie și neuroștiințe
Cum poate fi liniștită mintea? Cinci metode susținute de cercetările din psihologie și neuroștiințe
Mintea flexibilă: de ce acceptarea incertitudinii reduce anxietatea și stresul
Mintea flexibilă: de ce acceptarea incertitudinii reduce anxietatea și stresul
Ce se întâmplă în creier după o despărțire? De ce „inima frântă” nu este doar o metaforă
Ce se întâmplă în creier după o despărțire? De ce „inima frântă” nu este doar o metaforă
Rocile antice dezvăluie că perioadele calde din trecut ale Pământului nu au fost așa cum s-a crezut
Rocile antice dezvăluie că perioadele calde din trecut ale Pământului nu au fost așa cum s-a crezut
Telescopul Webb a descoperit cea mai îndepărtată galaxie, asemănătoare cu a noastră, din Universul timpuriu
Telescopul Webb a descoperit cea mai îndepărtată galaxie, asemănătoare cu a noastră, din Universul timpuriu
Care sunt țările europene cu cei mai mulți milionari în dolari?
Care sunt țările europene cu cei mai mulți milionari în dolari?
Noi reguli în turismul românesc. Ce modificări au intrat în vigoare?
Noi reguli în turismul românesc. Ce modificări au intrat în vigoare?
Educația trece prin una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii, avertizează un raport
Educația trece prin una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii, avertizează un raport
„Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România în Primul Război Mondial
„Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România în Primul Război Mondial