Anunţul ambasadorului Rusiei despre tezaurul românesc

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, spune că tema tezaurului se păstrează pe agenda Comisiei speciale şi subliniază că arhivele şi patrimoniul cultural, care au fost mutate în Rusia, au fost restituite.

• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp
• 10 obiceiuri prin care putem încetini îmbătrânirea corpului nostru

„Pe agenda noastră tema tezaurului se păstrează, tocmai pe agenda acelei Comisii publice care include istorici, alţi reprezentanţi ai societăţii civile de mare autoritate pentru elaborarea unui mod comun de abordare a problemelor de acest fel. După cum ştiu eu, Comisia trebuie să se întrunească anul viitor. În prezent eu nu am mai multe detalii pe acest subiect. Ca un doctor în ştiinţe istorice care nu s-a specializat în istorie europeană, pot să vă spun că tezaurul românesc a fost transferat în Imperiul Rus. Imperiul Rus şi-a încetat existenţa în februarie 1917. A apărut Republica Democrată Rusă. Iar în octombrie 1917 a dispărut şi acea Republică. După ce a apărut întâi Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă, apoi URSS şi aşa mai departe”, a declarat ambasadorul rus în cadrul unui interviu la TVR.

În continuare, acesta a afirmat că „dacă vorbim în mod obiectiv, trebuie să ţinem minte că arhivele şi patrimoniul cultural care au fost mutate în Rusia, au fost restituite. În 1935 – documentele, pe la mijlocul anilor 50 – valori artistice care puteau fi identificate. În Rusia, nu degeaba am menţionat revoluţia, după acea lovitură de stat sau cum o numeau în Uniunea Sovietică Revoluţia Socialistă din Octombrie de la Sankt Peterburg, a început Războiul Civil, care de câteva ori a trecut prin toată ţara noastră, din Estul Îndepărtat până la Marea Baltică. A dispărut şi tezaurul guvernului ţarist şi multe alte lucruri, de soarta cărora istoricii ar studia cu mare plăcere. Dar nu este un lucru uşor”.

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin / Foto: Rador

„De aceea a fost creată acea Comisie a istoricilor ca să lucreze cu arhive, ca să caute o soluţie a acestei probleme. În ceea ce ne priveşte pe noi, politicieni practici, diplomaţi, eu cred că astfel de probleme care datează acum aproape o sută de ani nu trebuie să împiedice dezvoltarea relaţiilor noastre”, a declarat ambasadorul în această chestiune.

În decembrie 1916, în timpul Primului Război Modial, când România s-a aflat sub ameninţarea ocupaţiei de către forţele Triplei Alianţe, autorităţile de la Bucureşti au decis să scoată valorile de bază ale ţării în Rusia ţaristă, pe atunci aliat al Românie. A fost vorba despre tezaurul Băncii Naţionale, bijuterii ale Reginei Maria şi alte obiecte de valoare. Aceasta a fost parţial restituit, în trei tranşe separate, în anii 1935, 1956 şi 2008. Dar cea mai mare parte din tezaur a rămas nerestituit, fapt pentru care el rămâne un subiect sensibil în relaţiile diplomatice dintre România şi Rusia. Un compromis a fost atins prin încheierea unui acord politic între cele două ţări în anul 2003, când o serie de probleme controversate, inclusiv aprecierea participării României la al Doilea Război Mondial, nu au fost incluse în textul principal al documentului, ci au fost identificate într-o declaraţie comună separată a miniştrilor de externe, care nu a avut forţă juridică. Următoarea întâlnire a comisiei mixte ruso-române va avea loc la Moscova, în 2017.