Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În timpul tinereţii sale, a fost pus în diferite situaţii periculoase. Atunci când avea funcţia de corespondent la un ziar şi era şi observator militar al armatei Spaniei, în timpul unei răscoale din Cuba, un glonţ a trecut la doar câţiva milimetri de capul său şi a ucis un cal care se afla chiar în spatele său. În India, a supravieţuit unei bătălii sângeroase în timpul căreia a văzut cum camarazii săi sunt mutilaţi de către inamici.

Atunci când britanicii s-au confruntat cu burii în timpul Războiului Burilor din anul 1899, viitorul prim ministru al Marii Britanii a văzut în acesta o şansă prin care să se poată afirma. Astfel, ziarul London Morning Post i-a oferit suma de 150.000 $ pentru doar 4 luni de muncă. Candice Millard, autorul unei biografii a lui Churchill, a afirmat: „Churchill era un reporter excelent. Înţelegea istoria, aşa că analizările sale erau valoroase, iar exprimarea era, pur şi simplu, incredibilă.” Alături de valetul său şi de un dulap care conţinea 18 sticle de whisky aflat în remorcă, acesta a ajuns în Cape Town, în octombrie 1899. Câteva săptămâni mai târziu, se afla la bordul unui tren care transporta trupe britanice pentru o misiune de recunoaştere, iar în timpul unei ambuscade a burilor a fost scos din tren. Trenul, la rândul lui, a fost atacat de către aceştia, iar Churchill s-a lăsat pradă instinctului. Acţionând ca un adevărat comandant, a coordonat trupele în vederea eliberării trenului. Cu toate acestea, s-a aflat printre cei capturaţi de către buri şi a fost dus către un lagăr de prizonieri din Pretoria.

Tânărul Winston Churchill / Sursa: Imperial War Museum

Zvonul acestei fapte eroice a ajuns la Londra, dar l-a costat libertatea sa. Cu toate că burii le dădeau voie prizonierilor să cumpere ziare, ţigări şi bere, Churchill a dispreţuit această perioadă mai mult decât orice pe lume. În noaptea de 12 decembrie 1899, când gardienii nu l-au putut observa, acesta a sărit gardul acelui lagăr şi a evadat. Nu avea nicio hartă, nu putea vorbi limba locală şi în buzunarele sale se aflau doar 5 bucăţele de ciocolată şi un biscuit. Atunci când burii au iniţiat căutarea acestuia şi au promis o recompensă celui care îl va găsi, britanicii au devenit extrem de interesaţi de acesta. Războiul părea pierdut, britanicii pierdeau din ce în ce mai multe bătălii şi aveau nevoie, în acele perioade, de un erou.

Ziua se ascundea, iar noaptea călătorea. Atunci când înfometarea a pus stăpânire pe el, acesta a ciocănit la uşa unui administrator al unei mine de cărbuni. Norocul a fost de partea lui, întrucât acela era un englez pe care îl chema John Howard. Timp de zile întregi, acesta l-a ascuns pe tânărul Churchill în acea mină pănâ când tot acesta a reuşit să îl urce într-un tren de marfă  care l-a dus în Africa de Est, care era sub administraţie portugheză.

Cu toate acestea, a continuat să studieze războiul şi să şi lupte în acelaşi timp. A luptat în Bătălia de la Spion Kop, în timpul căreia un glonţ i-a atins pana de la pălărie. Churchill s-a întors în Marea Britanie în luna iunie a anului 1900, atunci când Pretoria a capitulat. Curajul său a fost apreciat. Încă o dată, a candidat pentru un loc în Partament, de data aceasta cu succes.

Sursa: History

Citeşte şi:

Winston Churchill, buldogul englez care suferea de psihoză maniaco-depresivă

Dezvăluiri despre o mare personalitate a istoriei: de ce se temea familia lui Winston Churchill?

Momente neştiute din WW2: de ce se temea Churchill că Franţa va ataca Marea Britanie

Churchill si Eisenhower, vinovati de secretizarea dosarelor OZN