Verdict sumbru: izolarea socială duce la afecţiuni extrem de grave

UPR este găsit aproape la toate speciile, iar activarea acestui proces contribuie la procesul de îmbătrânire şi la bolile specifice bătrâneţii precum Alzheimer şi diabet, scrie Science Daily.

Nirinjini Naidoo, autorul principal al acestui studiu, precizează că „izolarea muştelor a indus un stres la nivel celular şi un nivel mai ridicat al activităţii UPR”. Cercetătorul mai precizează şi că „atunci când izolezi animalele, acest lucru induce o tulburare a somnului, care apoi duce la creşterea stresului celular care la rândul său declanşează UPR”.

• Ce se întâmplă cu creierul atunci când lucrezi în echipă?
• Locul în care trăiești influențează ce greutate ai, arată un nou studiu

Aşadar, se poate vorbi despre o reacţie în lanţ, totul începând cu izolarea, continuând cu lipsa somnului şi cu o tulburare la nivelul organizării proteinelor şi terminând cu declanşarea unor afecţiuni specifice bătrâneţii.

Sunt argumente solide că această situaţie se poate întâlni şi la oameni, întrucât muştele sunt folosite ca model genetic simplifcat al omului, între cele două specii existând trăsături genetice similare.

Cercetarea are o miză importantă, în contextul în care în ţările dezvoltate izolarea socială tinde să devină o problemă extrem de dificilă. În acest sens, Naidoo dezvăluie că „mulţi oameni bătrâni trăiesc singuri şi suspectăm că stresul combinat de la îmbătrânire şi trăirea în izolare creează afecţiuni majore la nivel celular şi molecular”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cum să scapi de insomnie. 15 sfaturi pentru un somn odihnitor

Un studiu scoate la iveală că insomnia nu este doar o condiţie psihologică, ci are şi o cauză genetică

Insomnia ne triplează riscul de a suferi de probleme cardiace

Suferiţi de insomnie? Iată ce trebuie să mâncaţi înainte de culcare ca să dormiţi ca un prunc