Preţul unui element a crescut cu 120% ca urmare a creşterii cererii pentru maşini electrice şi smartphone-uri

Alte mărfuri al căror preţ a crescut sunt paladiul (51%), cheresteaua (37%), litiul (29%), cuprul (22%), aluminiul (19%), nichelul (12%), aurul (9%), petrolul (8%) şi bumbacul (7%).

Bloomberg Commodity Index a scăzut cu 4%, preţul cafelei columbiene a scăzut cu 12% iar al zahărului cu 30%, transmite Mediafax.

• Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
• Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare

Piaţa cobatului a avut anul trecut o piaţă în valoare de 4 miliarde de dolari, iar în acest an s-a dublat, în condiţiile în care şi traderii, dar şi companiile mizează pe o trecere masivă a consumatorilor la automobile electrice. Până în 2026 cererea pentru baterii litiu – ion va creşte, conform estimărilor, de şase sau şapte ori, conform Benchmark Mineral Intelligence. Această creştere va duce la o majorare a preţurilor materiilor prime folosite la producerea bateriilor peste retul bunurilor tranzacţionate la bursele de mărfuri.

Traderii se tem, în acelaşi timp, că piaţa se va confrunta cu o penurie, în condiţiile în care două treimi din livrările mondiale de cobalt vin din Republica Democrată Congo, afectată de instabilitate politică dar şi de acuzaţiile de folosire a copiilor la muncă în mine. Drept urmare companiile miniere sunt pe cale să părăsească ţara şi să investească în alte ţări furnizoare, cum sunt Canada şi Australia.

Companiile auto caută, în acelaşi timp, să îşi asigure contracte pe termen lung, la preţuri favorabile, după ce preţul tonei de cobalt s-a dublat, la 72.000 de dolari/tonă.