Ce este misofonia, care sunt cauzele şi cum se manifestă

Descopera

Publicat: 15.04.2019

Anumite zgomote din jurul nostru pot să ni se pară extrem de enervante. Oamenii care plescăie, sorb din ciorbă sau cafea, se joacă cu pixul, bat în masă şi chiar şi sunete mai neînsemnate pot fi deranjante. Condiţia se numeşte misofonie, iar cei care suferă de această boală găsesc anumite sunete insurportabile.

Denumirea a apărut în anul 2001, iar afecţiunea mai este cunoscută şi ca sindromul sensibilităţii la sunete, fiind atât de ordin fizic, cât şi psihic. Conform unei cercetări, s-a descoperit că persoanele care suferă de misofonie au o structură diferită a creierului, ceea ce duce la reacţii atipice la auzul acestor sunete. Această hipersensibilitate poate apărea în viaţa de zi cu zi cu zi, provocând astfel anxietate, furie sau chiar stări de panică. De asemenea, poate duce la izolare şi depresie. Cercetătorii vorbesc despre această afecţiune ca fiind relativ nouă, neexistând criterii concrete pentru a fi diagnosticată.

Misofonia: sunete declanşatoare

mestecare
sorbire
înghiţire
curăţarea gâtului
pocnirea buzelor
sunetul respiraţiei
creionul sau pixul care zgârie foaia în timpul scrisului
ticăitul ceasului
trântirea portierei
ciripitul păsărilor, sunetele greierilor sau ale altor animale

Orice sunet poate fi un declanşator al acestei afecţiuni. În cazul unor persoane care suferă de misofonie, chiar şi imaginile pot reprezenta un declanşator:

frecarea nasului
jucatul prin păr
mişcarea obsesivă a piciorului

Misofonia: cum se manifestă

Să zicem că cineva bate cu unghiile pe o suprafaţă şi nu se mai opreşte. La persoanele care suferă de misofonie şi experimentează această situaţie, pielea se face ”de găină” sau apare o stare de agitaţie, iar acestea îşi doresc ca sunetul să se oprească imediat. Un fel de tsunami de răspunsuri negative are loc instant, sentimentele sunt extrem de complexe şi persoana simte nevoia ca acel sunet să dispară.

Citeşte continuarea pe CSÎD.