Prima extincţie în masă a avut loc în urmă cu peste 2 miliarde de ani

Folosind informaţiile oferite de diferitele fosile descoperite de-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că în evoluţia vieţii biologice au existat cinci mari extincţii. Totuşi, noi indicii descoperite în roci sugerează că prima mare extincţie a avut loc în urmă cu peste două milarde şi a afectat organismele unicelulare, notează Science Alert.

Dovezile din diferite roci sugerează că în urmă cu peste două miliarde de ani a avut loc cea mai mare extincţie în masă din istoria Pământului, afectând organismele unicelulare. Această extincţie, conform oamenilor de ştiinţă, a depăşit-o şi pe cea a dinozaurilor.

• De ce șerpii evoluează mereu în canibali?
• Eucaliptul curcubeu: arborele cu scoarță multicoloră care pare pictat manual

„Această descoperire sugerează că chiar şi atunci când viaţa biologică era formată din microorganisme, a existat un eveniment care poate fi clasificat drept extincţie în masă care nu a rămas > în fosilele descoperite de către oamenii de ştiinţă”, a declarat geologul Malcolm Hodgskiss de la Universitatea Stanford.

În urmă cu 2,4 miliarde de ani, oxigenul, un element fundamental vieţii biologice actuale, reprezenta o raritate în atmosfera Terrei. Această situaţie s-a schimbat odată cu apariţia cianobacteriilor, acestea fiind capabile de fotosinteză. Folosind lumina solară, aceste bacterii au crescut masiv concentraţia de oxigen din atmosfera terestră, fenomenul fiind cunoscut sub numele de „Marea Oxigenare”. 

În acest punct, oamenii de ştiinţă sunt de părere că bacteriile au ajuns într-un punct în care biosfera nu putea să asigure resursele reproducerii continue, implicaţiile fiind o scădere a producţiei de oxigen cauzată de o dispariţie a unei proporţii importante a vieţii bacteriene din oceanele Terrei. 

Pe scurt, oamenii de ştiinţă argumentează că viaţa bacteriană care a trăit în urmă cu 2 miliarde de ani a ajuns în punctul extincţiei din cauza reproducerii nesustenabile care nu putea fi susţinută de cantitatea de resurse disponibilă. Cercetătorii explică că această situaţie a dus la cele mai majore schimbări biotice, mai mari chiar şi decât dispariţia a două treimi dintre plantele şi animalele planetei.

„În mod cumulativ, aceste descoperiri sugerează că finalul Marii Oxigenări a fost una dintre cele mai mari transformări la nivelul reproducerii biomului ”, explică autorii în studiul lor.

Studiul citat a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Citeşte şi: