Imagini ale cometei interstelare Borisov, publicate în premieră de NASA

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Imaginea arată cometa în faţa unei galaxii în spirală îndepărtate. Însă cel mai important aspect este centrul de un albastru strălucitor al imaginii, realizată de Telescopul spaţial Hubble.

„În mod surprinzător, imaginile realizate de Hubble arată că nucleul este de 15 ori mai mic decât estimările anterioare. Raza este mai mică de o jumătate de kilometru. Este un lucru important pentru că, dacă îi ştim raza, putem să determinăm masa acestor obiecte în Sistemul nostru Solar şi în Calea Lactee. Borisov este prima cometă interstelară cunoscută şi ne-ar plăcea să ştim câte mai sunt acolo”, spun cei de la NASA, potrivit Mediafax.

Cometa interstelară C/2019 Q4 (2I/Borisov) a fost detectată după ce a intrat în Sistemul Solar, pe 30 august, de un astronom amator din Crimeea, care i-a şi dat numele. Descoperirea a fost primită imediat cu încântare de astronomii din lumea întreagă, de la NASA, ESA şi International Scientific Optical Network (ISON).

Motivul a fost acela că Borisov este abia al doilea obiect din afara Sistemului nostru Solar detectat şi totodată prima cometă interstelară. Primul corp interstelar detectat de astronomi este misteriosul „Oumuamua”, despre care aceştia nu ştiu, de fapt, ce este cu adevărat. „Oumuamua” a fost observat în 2017, potrivit space.com.

O echipă de astronomi şi fizicieni de la Universitatea Yale, SUA, a realizat, pe 24 noiembrie, cea mai detaliată imagine a cometei Borisov, care arată cum se formează coada acesteia pe măsură ce se apropie de Soare. Evenimentul le-a permis specialiştilor şi să măsoare lungimea cozii. Imaginea a fost realizată cu ajutorul unui telescop de la Observatorul din Manua Kea, Hawaii.

Potrivit estimărilor de la momentul respectiv, coada cometei avea o lungime de aproximativ 160.000 de kilometri. Diametrul Terrei este de 12.742 de kilometri, ceea ce înseamnă că această coadă a cometei Borisov era de 14 ori mai mare.

Nucleul solid, format din apă îngheţată, dioxid de carbon etc., al cometei suferă un proces de sublimare pe măsură ce se apropie de Soare. Substanţele sublimate, în amestec cu praful de la suprafaţă, formează un înveliş gazos care apoi se întinde sub formă de coadă.

De la intrarea în Sistemul Solar, specialiştii au reuşit de două ori să realizeze imagini ale cometei, pe 12 octombrie, aceasta aflându-se la o distanţă de 418 milioane de kilometri de Terra.

2I/Borisov s-a aflat în cel mai apropiat punct de pe orbita din jurul Soarelui pe 8 decembrie.

Pe 28 decembrie, cometa Borisov se va apropia cel mai mult de Terra, la peste 300 de milioane de kilometri (de două ori distanţa dintre Pământ şi steaua sa). Fiind dincolo de orbita planetei Marte, nu va reprezenta un pericol pentru Terra.

În viitorul apropiat, agenţiile spaţiale doresc să afle mai multe informaţii despre frecvenţa cu care intră în Sistemul nostru Solar obiecte interstelare şi chiar să studieze astfel de corpuri. Una dintre acete misiuni este Comet Interceptor al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), programată pentru lansare în 2028.