Un roi de stele poate oferi mai multe indici asupra modului în care s-a format Calea Lactee

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Instrumentele ştiinţifice moderne le oferă astronomilor posibilitatea de a înţelege mult mai bine diferitele structuri din Calea Lactee şi odată cu acestea să aibă o înţelegere mai profundă a modului în care a apărut şi a a evoluat galaxia noastră. O echipă de astronomii indieni a folosit o combinaţie de astfel tehnici pentru a a studia roiul de stele deschis NGC 1960, notează Phys.

NGC 1960 este un roi de stele deschis, ceea ce înseamnă că stele din interiorul acestuia sunt formate din acelaşi nor molecular şi sunt ţinute împreună de o atracţie gravitaţională redusă. În prezent, au fost descoperite aproximativ 1.000 de astfel de strucuturi în Calea Lactee, oamenii de ştiinţă fiind interesaţi în identificarea unor posibile tipologii ale acestor roiuri, în speranţa că astfel vor avea o mai bună înţelegere a evoluţiei galactice.

NGC 1960 sau Messier 63 se află la 4.300 de ani-lumină, în constelaţia Auriga, iar studiile arată că ar avea o vechime de aproximativ 25 milioane de ani. Acest roi a fost descoperit în anil 1654, ceea ce oferă cercetătorilor contemporani accesul la o multitudine de observaţii realizate asupra acestuia. În ciuda cantităţii mari de date legate de acest roi, oamenii de ştiinţă au avut dubii legate de prametrii acestuia.

Folosind o combinaţie de tehnici de observaţie: fotometria, observare orbitelor şi studierea variabilităţii luminii emise, cercetătorii au existenţa a 262 stele din cele 3.781 posibile candidate. De asemenea, astronomii au putu stabili că acest roi are aproximativ 417 mase solare, ceea ce face ca, în medie, masa unei stele să fie de 1,6 mase solare. 

Datele obţinute de către astronomi sugerează că între Pământ şi NGC 1960  se află la o distanţă mai mică decât se credea iniţial: 4.300 de ani-lumină. Mai exact, astronomii indieni sunt de părere că acest roi s-ar afla la 3.800 de ani-lumină.

Studiul a fost publicat pe serverul  arXiv.

Citeşte şi: