Luna emite ioni de carbon, iar asta ar putea duce la o regândire a teoriilor legate de formarea sa

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În urmă cu un deceniu, sonda Kaguya, Selenological and Engineering Explorer, lansată de către Agenţia Spaţială a Japoniei, a petrecut un an pe orbita Lunii realizând o serie de observaţii despre aceasta. Datele colectate sugerează că satelitul natural al Pământului emite jeturi de ioni de carbon de pe întreaga sa suprafaţă, notează cercetătorii într-un studiu citat de către Science Alert.

 Această observaţie intră în contradicţie cu teoriile anterioare care sugerau că pe Lună nu ar trebui să se mai găsească ioni de carbon sau alte substanţe volatile, elemente şi compuşi chimici cu un punct scăzut de fierbere.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

„Aceste emisii au fost distribuite pe aproape toată suprafaţa lunară, dar cantităţile au fost diferite în raport cu zonele geografice lunare”, au scris oamenii de ştiinţă.

„Estimările noastre demonstrează că carbonul autohton există pe întreaga Lună, susţinând ipoteza unui Luni care conţine carbon; carbonul acesteia a fost încorporat la formarea sa şi/sau a fost transportat în urmă cu miliarde de ani”, notează aceştia.

Oamenii de ştiinţă explică faptul că aceste descoperiri au un impact asupra modului în care este teoretizată formarea Lunii şi asta deoarece ciocnirea dintre Pământ şi Theia ar fi generat temperaturi care să fie îndeajuns de mari pentru a duce la evaporarea tuturor elementelor şi compuşilor volatili. În acest punct, oamenii de ştiinţă se află în faţa a două posibile opţiuni: fie temperaturile rezultate în urma ciocnirii au fost mai mici faţă de cele estimate anterior, fie trebuie să regândească întreg modelul formării Lunii.

„Ar fi util să evaluăm în continuare cantităţile iniţiale de volatile pe Lună, de exemplu, viitoarele analize izotopice ale emisiilor de ioni de carbon de pe suprafaţa lunară, pentru a oferi o estimare cantitativă a echilibrului de masă al carbonului indigen, al vântului solar şi al micrometeoriţilor”, adaugă cercetătorii.

Studiul a fost publicat în Science Advances.

Citeşte şi:

Formarea Lunii, corelată cu apariţia apei pe Pământ

Coliziunea care a dus la apariţia Lunii a dus şi la apariţia vieţii

Luna, cu 100 de milioane de ani mai veche decât se credea

Luna ar putea scăpa de atracţia gravitaţională a Terrei