Aruncarea „gunoiului celular” ajută la recuperarea inimii după infarctul miocardic

Un nou studiu arată cum cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine au demonstrat modul în care o enzimă poate activa „sistemul de reciclare” din celulele inimii pentru a ajuta pacienții să se recupereze mai eficient în urma unui atac de cord.

Cercetătorii au spus că sistemul poate fi modificat și folosit pentru a curăța proteinele deteriorate care se acumulează în celulele inimii și devin în cele din urmă toxice.

• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar
• Albert Einstein a avut dreptate: Timpul se scurge mai repede pe planeta Marte!

Noile cercetări au fost publicate în jurnalul Nature Communications.

Un factor cheie pentru înlăturarea proteinelor deteriorate

Oamenii de știință au descoperit că enzima „kinase G”, care este amplificată în urma unui infarct miocardic, influențează CHIP (proteina interactivă carboxyl terminus of Hsc70) pentru a ajuta la mutarea proteinelor deteriorate către proteazom, complexul molecular care este „sistemul de reciclare” al celulei. Bazându-se pe această descoperire, cercetătorii au arătat că CHIP, modificată prin proteina „kinase G” sau modificată genetic pentru a imita această modificare, a îmbunătățit abilitatea de înlăturare a proteinelor deteriorate. Oamenii de știință au explicat că astfel este prevenit progresul spre insuficiența cardiacă în urma unui atac de cord.

Descoperirea a fost făcută atunci când autorul principal al studiului, Mark Ranek, studia șoareci editați genetici pentru a bloca activarea proteinei „kinase G” în urma infarctului miocardic. Ranek a observat că nivelurile proteinei CHIP erau mai scăzute decât de obicei și proteinele deteriorate s-au acumulat în inimile șoarecilor în număr mai mare. Asta a însemnat că CHIP era un factor cheie pentru înlăturarea proteinelor deteriorate.

„CHIP este atât mică și de ușor de manevrat”

Mai mult, blocarea proteinei „Kinase G” slăbea funcțiile CHIP, potrivit MedicalXpress.

„CHIP este atât mică și de ușor de manevrat, iar noi credem că va fi posibilă dezvoltarea mutației sale genetice într-o terapie genetică care poate fi folosită la tratarea bolilor de inimă, dar și a maladiilor precum Parkinson sau Alzheimer care pot rezulta în acumularea proteinelor deteriorate, însă în creier”, au mai spus cercetătorii.

Echipa a aplicat pentru un patent în cazul dezvoltării unei astfel de terapii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Mumia care țipă a murit în urma unui atac de cord

Trombocitele pot transporta în mod eficient medicamentele către inimă după un atac de cord

Sexul îţi poate salva viaţa şi îţi poate mări şansele de supravieţuire după un atac de cord

O descoperire „uimitoare” făcută într-o fântână, inima unui primar din secolul XIX, confirmă o legendă veche