Tratatul de la Trianon. De ce s-au opus oficialii ungari?

Tratatul de la Trianon a încheiat Primul Război Mondial, fiind semnat de reprezentanții Ungariei și Puterile Aliate. Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 la Palatul Trianon din Versailles, Franța.

Prezentarea condițiilor pentru pace cu Ungaria de către Aliați a fost amânată inițial din cauza reticenței acestora de a negocia cu regimul comunist al lui Béla Kun, iar apoi din cauza instabilității guvernelor ungare mai moderate care au venit la putere în timpul ocupației române în partea de est a Ungariei, inclusiv a capitalei Budapesta, din august și până în noiembrie 1919.

• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului
• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma

În cele din urmă, Aliații au recunoscut un nou guvern, iar la data de 16 ianuarie 1920, la Neuilly-sur-Seine, în apropiere de Paris, o delegație din Ungaria a primit o versiune a tratatului.

Ce a primit România?

Conform condițiilor impuse prin Tratatul de la Trianon, Ungaria a pierdut cel puțin două treimi din fostul teritoriu și două treimi din locuitorii săi. Cehoslovacia a primit Slovacia, regiunea Pressburg (Bratislava), Rutenia sub-carpatică, precum și alte zone minore. Austria a primit partea de vest a Ungariei (adică mare parte din Burgenland). Regatul Sârbilor, Croaților și a Slovenilor (Iugoslavia) a primit Croația-Slavonia și o parte din Banat.

România a primit mare parte din Banat și întreaga Transilvanie. Italia a primit Fiume. Cu excepția plebiscitelor din două mici regiuni, toate transferurile au fost făcute fără niciun fel de plebiscitele, scrie Britannica.

Tratatul de la Trianon a dus la indignare, tensiuni și conflicte etnice

Pactul Societății Națiunilor a fost inclus integral în Tratatul de la Trianon. Forțele armate ale Ungariei au fost restricționate la 35.000 de bărbați, înarmați puțin și angajați doar pentru a menține ordinea internă și de a securiza frontierele. Despăgubirile au fost stabilite mai târziu.

De asemenea, Tratatul de la Trianon a dus la indignare, tensiuni și conflicte etnice. Oficialii ungari s-au opus față de ceea ce ei considerau că este o încălcare a caracterului istoric al Ungariei, precum și strămutarea multor maghiari etnici, în special fără plebiscite, în contradicție cu principiul autodeterminării.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Tratatul de la Trianon, o obsesie ungară – Le Monde

100 de ani de la Tratatul de la Trianon. Ce însemnătate are pentru România?

Istoricul român Lucian Boia, după ce a fost decorat de către preşedintele Ungariei: Trianon este o „traumă majoră” pentru Ungaria

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Versailles. Cum era văzută România