Tratatul de la Trianon, o obsesie ungară – Le Monde

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Premierul Ungariei, Viktor Orban, cultivă, la un secol de la semnarea Tratatului Trianon, memoria acestui „dictat”, o „tragedie naţională” pe care liderul de la Budapesta o contracarează prin promovarea relaţiilor cu maghiarii din ţările vecine, inclusiv din România, comentează cotidianul Le Monde.

„1920-2020: memoria vie a Tratatului Marelui Război. Pe 4 iunie 1920, Ungaria semna Tratatul de la Trianon cu ţările învingătoare în Primul Război Mondial. După o sută de ani, Viktor Orban cultivă amintirea acestui «dictat»”, notează editorialistul Jean-Baptiste Chastand într-un articol publicat pe 24 iulie 2020 în cotidianul Le Monde sub titlul „Tratatul de la Trianon, o obsesie ungară”.

„A fost odată un pământ între munţi, în spatele interminabilei câmpii a Dunării. Un pământ al «comorilor naturale» de care «Occidentul a privat Ungaria», «încălcând frontiere milenare» pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor «frontiere imposibil de apărat», transformând naţiunea în «culoar al morţii». În acest fel s-a exprimat premierul ungar, Viktor Orban, pe 6 iunie, pentru comemorarea «tragediei naţionale» pe care o reprezintă Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 într-o anexă a Palatului Versailles şi care, o sută de ani mai târziu, încă reprezintă o plagă sângerândă pentru o bună parte a maghiarilor. Semnat între puterile victorioase din Primul Război Mondial şi reprezentanţii unei Ungarii învinse, aliată în conflict Reich-ului german, Trianon s-a tradus prin pierderea a două-treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar. O treime a populaţiilor maghiarofone a fost lăsată în noile ţări vecine, cum ar fi Cehoslovacia şi România. Niciun ungur nu poate ignora ce este Trianon, acest «dictat» impus unei naţiuni mândre, dar izolată lingvistic de puterile victorioase, începând cu această Franţă unde Tratatul, la fel ca numeroase alte convenţii care au reconfigurat frontierele Europene după 1918, este în mare parte uitat”, observă editorialistul Le Monde.

Monument controversat la Budapesta

Dacă nu ar fi fost pandemia, Viktor Orban plănuia să comemoreze acest eveniment prin inaugurarea unui monument controversat în centrul Budapestei, o rampă pe care sunt scrise numele localităţilor pierdute şi care conduce spre o „flacără eternă” care să simbolizeze Ungaria Mare. Inaugurarea monumentului a fost amânată pentru luna august. În schimb, premierul naţionalist ungar s-a deplasat în localitatea Satoraljaujhely, în apropierea frontierei cu Slovacia, unde a vorbit despre suferinţele Ungariei.

După 100 de ani, aproximativ două milioane de maghiari – în timp ce Ungaria are 9,7 milioane de locuitori – se împart încă între România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croaţia şi Slovenia. Aceste „minorităţi” joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orban, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010. Le-a permis la peste un milion de etnici maghiari să obţină paşapoarte ungare. „Iar acest lucru îi este favorabil. La fiecare scrutin, votează masiv pentru partidul său, Fidesz”, subliniază editorialistul citat de Mediafax.

„Viktor Orban ne apără. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea”, spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului. În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi.

La nivel oficial, Budapesta nu vrea recuperarea teritoriilor pierdute

Oficial, Budapesta nu vrea recuperarea teritoriilor pierdute. „Doar statele au frontiere, nu naţiunile. Unii au înţeles acest lucru, alţii nu. Aceştia din urmă ar face bine să se abţină”, a declarat Viktor Orban. Ameninţarea voalată este destinată în principal ţărilor noncooperante. România şi Ucraina, conduse de guverne liberale proeuropene, fac obiectul criticilor Budapestei. Este în curs un război diplomatic cu Kievul, în contextul în care reprezentanţii celor 150.000 de maghiari critică legea educaţiei din 2017, neaplicată în totalitate, care prevede intensificarea învăţământului în limba ucraineană. În aşteptarea teoreticei soluţionări a problemei, Ungaria utilizează vetoul pentru a bloca apropierea Ucrainei de NATO şi de Uniunea Europeană. În schimb, cu Serbia procedează exact invers. „Reintegrarea Donbasului şi Crimeei este de neimaginat fără rezolvarea problemei învăţământului lingvistic. Această lege este unul dintre motivele mişcărilor separatiste rusofone”, apreciază, potrivit ziarului Le Monde, Laszlo Brenzovics, preşedintele Asociaţiei Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia şi mult timp deputat la Kiev. Teza corespunde cu apropierea lui Viktor Orban de Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.

Cu ocazia marcării Tratatului de la Trianon, pe 4 iunie, noul premier al Slovaciei, Igor Matovici, a rostit un discurs în faţa reprezentanţilor comunităţii maghiare adunaţi la Bratislava. „Regatul Ungariei era statul nostru comun, unde voi, maghiarii, eraţi majoritatea, iar noi, slovacii, eram în minoritate. Înţeleg perfect că mulţi oameni încă resimt tristeţe şi durere din cauza Trianonului. Dar eu cred că istoria Ungariei este şi istoria noastră. Să îndrăznim deci să spunem că istoria ungară este şi istoria noastră”, a subliniat premierul slovac.