Tratatul de la Varșovia, răspunsul Uniunii Sovietice la NATO

Tratatul de la Varșovia, cunoscut și sub numele de Pactul de la Varșovia, a fost o alianță politică și militară între Uniunea Sovietică și mai multe țări est-europene. A fost înființat la 14 mai 1955. Uniunea Sovietică a format această alianță ca o replică la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), o alianță de securitate colectivă încheiată între Statele Unite, Canada și națiunile Europei Occidentale în 1949.

Pactul de la Varșovia a întărit acordurile anterioare dintre URSS și Europa de Est. După al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică încheiase tratate cu fiecare dintre statele est-europene, cu excepția Germaniei de Est, care era încă parte a teritoriului ocupat de sovietici.

• Omicron rezistă mai mult pe plastic şi pe piele decât variantele anterioare ale coronavirusului
• Dozele de rapel, cea mai bună protecţie împotriva variantei Omicron

Când Republica Federală Germană a intrat în NATO, la începutul lunii mai 1955, sovieticii s-au temut de consecințe și au sperat că Organizația Tratatului de la Varșovia ar putea include și Germania de Vest și posibilitatea de a negocia cu NATO ca partener egal.

GALERIE FOTO

De asemenea, conducerea sovietică a remarcat că tulburările civile erau în creștere în țările est-europene și a hotărât că o alianță politică și militară va lega capitalele est-europene mai strâns de Moscova.

Pactul a „interzis” implicarea în politica internă

Membrii inițiali ai Organizației Tratatului de la Varșovia au fost Uniunea Sovietică, Albania, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, România și Republica Democrată Germană.

Deși membrii Pactului de la Varșovia s-au angajat să se apere reciproc dacă unul sau mai mulți dintre ei erau atacați, au interzis implicarea în afacerile interne. Se presupune că s-au organizat în jurul procesului colectiv de decizie. Uniunea Sovietică a controlat în cele din urmă majoritatea deciziilor Pactului.

Deși interzicea implicarea în politica internă a statelor, Uniunea Sovietică a folosit Pactul pentru a crea o sciziune, de exemplu în Ungaria în 1956, în Cehoslovacia în 1968 și în Polonia în 1981, potrivit Daily History.

România în Tratatul de la Varșovia

La 30 mai 1955, România și-a exprimat acordul de a face parte din alianță. La 3 iunie 1955, a depus instrumentul de ratificare la Varșovia, guvernul polonez fiind depozitarul documentului.

La 10 iunie 1955, Ministerul Român al Afacerilor Externe a fost informat de ambasada Poloniei la București că alianța a intrat în vigoare la 4 iunie 1955.

Desființarea Pactului

Până în 1980, Organizația Tratatului de la Varșovia a fost afectată de probleme legate de încetinirea economică în toate țările est-europene. Până la sfârșitul anilor 1980, schimbările politice din majoritatea statelor membre au făcut pactul ineficient.

În septembrie 1990, Germania de Est a părăsit Pactul în vederea pregătirii reunificării cu Germania de Vest. Până în octombrie, Cehoslovacia, Ungaria și Polonia s-au retras din toate exercițiile militare ale Pactului de la Varșovia. Pactul de la Varșovia s-a desființat oficial în martie și iulie 1991, după dizolvarea Uniunii Sovietice.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum a condus Al Doilea Război Mondial la Războiul Rece?

Kalaşnikov – omul, armele, legenda

Joachim von Ribbentrop – povestea unui carierist nazist

De ce l-au primit cu onoruri Jimmy Carter şi Regina Elisabeta a II-a pe Nicolae Ceauşescu