„Fata cu cercel de perlă”, expresia enigmatică și cadrul intim al lui Vermeer

„Fata cu cercel de perlă”, sau „Fata cu turban”, este o pictură în ulei pe pânză (circa 1665) a artistului olandez Johannes Vermeer, aceasta fiind una dintre cele mai cunoscute opere ale sale.

Opera înfățișează o tânără femeie imaginară ce poartă o rochie exotică și un cercul cu o perlă foarte mare. Tabloul se află în permanență la muzeul Mauritshuis din Haga.

• Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care…
• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

Un pictor cu spirit de observație, Vermeer a produs doar 36 de opere cunoscute în timpul vieții sale, în timp ce mulți dintre contemporanii săi au finalizate sute. La fel ca mulți dintre colegii săi, pictorul olandez alegea scene din viața obișnuită, adesea fiind vorba de femei care desfășurau activități zilnice. Ocazional, Vermeer își semna picturile. Deși „Fata cu cercel de perlă” poartă semnătura „IVMeer”, tabloul nu este datat. Istoricii cred că Vermeer a pictat mica operă (44,5 × 39 cm) în jurul anului 1665, în timpul unei perioade în care acesta a executat numeroase picturi cu perle.

„Fata cu cercel de perlă” înfățișează o tânără femeie într-un spațiu întunecat, cadrul intim atrăgând atenția observatorului exclusiv asupra acesteia. Femeia poartă un turban în nuanțe albastre și aurii, cercelul cu perlă și o jachetă aurie cu un guler alb vizibil pe dedesubt. Spre deosebire de mulți dintre subiecții lui Vermeer, tânăra nu se concentrează pe o activitate zilnică, fiind conștientă de observatorul său. În schimb, surprinsă într-un moment trecător, tânăra își întoarce capul și întâlnește privirea observatorului, având buzele despărțite de parcă ar fi pe punctul de a vorbi.

„Fata cu cercel de perlă”, una dintre cele mai faimoase lucrări ale lui Johannes Vermeer

Expresia enigmatică, alături de misterul identității sale, a dus la comparații cu subiectul din Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci. Totuși, spre deosebire de Mona Lisa, „Fata cu cercel de perlă” nu este un portret. O tânără femeie ar fi fost subiectul lui Vermeer, însă pictura nu este menită să o înfățișeze pe ea sau orice alt individ specific în același mod în care opera lui Leonardo prezintă o persoană care a existat (cel mai probabil Lisa Gherardini, soția unui negustor florentin).

Deși este acum un artist reputat, Vermeer nu a fost cunoscut în afara orașului său natal Delft în timpul vieții sale sau în deceniile care au urmat. Și-a dobândit reputația după ce criticul francez Étienne-Joseph-Théophile-Thoré (pseudonimul William Bürger) a reevaluat opera artistului.

Chiar și așa, „Fata cu cercel de perlă” a devenit una dintre cele mai faimoase lucrări ale lui Vermeer la începutul secolului XXI, odată cu expoziția de succes din 1995 de la Galeria Națională de Artă din Washington, D.C., dar și publicarea romanului „Fata cu cercel de perlă” de Tracy Chevalier în 1999. Romanul a fost adaptat într-un film nominalizat la Oscar în 2003, cu actrița Scarlett Johansson în rolul tinerei și Colin Firth în rolul lui Vermeer.

O investigație de doi ani a dus la noi descoperiri despre „Fata cu cercel de perlă”

După ce clădirea Mauritshuis a intrat în renovare în 2012, „Fata cu cercel de perlă” a călătorit în Japonia, Italia și Statele Unite. Tabloul a atras mii de vizitatori în fiecare loc. Atunci când opera s-a întors în Țările de Jos în 2014, reprezentanții Mauritshuis au anunțat că nu vor mai împrumuta pictura, asigurând vizitatorii că principala atracție a muzeului va fi mereu acasă, potrivit Britannica.

Apoi, muzeul a desfășurat o investigație de doi ani a lucrării, iar descoperirile au fost publicate în 2020. Folosind tehnici moderne de imagistică, cercetătorii au dezvăluit că ochii tinerei aveau gene, deși acestea ar fi greu de distins. De asemenea, cercetătorii au testat materialele lui Vermeer, căutând sursele pigmenților artistului. Aceștia au descoperit că Vermeer a folosit intenționat pigmentul costisitor ultramarin, derivat din piatra semiprețioasă lapis lazuli și găsit acum doar în Afganistan, pentru turbanul tinerei. Totodată, artistul a folosit un pigment roșiatic derivat dintr-o insectă care trăiește în Mexic și America de Sud pentru buzele femeii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Nicolae Grigorescu, pictorul care nu și-a uitat niciodată originile

Theodor Pallady, marele pictor român care a influențat opera „La Blouse Roumaine”

Viața impresionantă a lui Constantin Brâncuși. Ce a iubit, mai presus de toate, artistul

Caravaggio, probabil cel mai revoluționar artist al vremurilor sale