6 tablouri celebre și poveștile din spatele acestora

De-a lungul istoriei, oamenii au căutat modalități prin care să își exteriorizeze trăirile și gândurile într-un fel în care să dăinuie, să poată fi admirat și de către semeni. Pictura a fost o astfel de manifestare, producând capodopere ale geniului uman sub forma tablourilor.

GALERIE FOTO

• Test de cultură generală. Cum rămâne aprinsă torța Olimpică?
• Ana Blandiana, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: „Am învățat să citesc și am început să…

Printre cele mai faimoase se numără „Grădina desfătărilor umane” (Hyeronimous Bosch), „Soții Arnolfini” (Jan van Eyck), „Sărutul” (Gustav Klimt), „Nașterea lui Venus” (Sandro Botticelli), „Fata cu cercel de perlă” (Johannes Vermeer) și „Noapte înstelată” (Vincent Van Gogh). Vă prezentăm mai jos povestea acestora.

1. Hyeronimous Bosch – Grădina desfătărilor umane

Acest tablou în trei cadre are o tematică religioasă, specifică Evului Mediu târziu, perioadă în care a și fost pictat (1503-1515). În primul panou este reprezentat Iisus Hristos alături de Adam și Eva, în timp ce în panoul din dreapta sunt înfățișate caznele Iadului. Cât despre panoul central, există multiple interpretări. Una dintre ele ar fi că reprezintă desfătările raiului.

Cert este că Hyeronimous Bosch, artistul din spatele acestei mari opere de artă, credea cu tărie în existența lui Dumnezeu și a Diavolului și în înclinația omului către rău (astfel se explică figurile monstruoase din picturile sale). Deși Bosch era olandez de origine, tabloul său a fost cumpărat de regele Filip al II-lea al Spaniei (1527-1598) și este expus la Muzeul Prado, în Madrid.

2. Jan van Eyck – Soții Arnolfini (1434)

Tot un olandez este autorul cunoscutului „Soții Arnolfini”, cate înfățișează o femeie și un bărbat ce se țin de mână discret, în interiorul unei case. Liniile sunt atât de fine încât tabloul capătă un aspect de fotografie, iar detaliile, deși puține, sunt extraordinar de bine executate.

Povestea din spatele tabloului este una învăluită într-o notă tragică: este posibil ca bărbatul din imagine să fie negustorul Giovanni di Nicolao Arnolfini, iar femeia să fie soția acestuia, decedată în 1433. Pictura este datată din anul 1434 – așa cum apare pe pânză, ceea ce înseamnă fie că negustorul Arnolfini i-a cerut lui van Eyck să îi facă o lucrare postumă cu soția sa, fie aceasta a murit în perioada în care pictorul lucra la opera sa.

În orice caz, cuplul este cu siguranță unul bogat – dovadă făcând-o blana și țesuturile scumpe care apar în pictură, bunuri pe care nu și le putea permite oricine. Astfel, tabloul reprezintă o modalitate de a înfățișa statutul familiei. Momentan, „Soții Arnolfini” se poate vizita la Galeria Națională din Londra.

3. Gustav Klimt – Sărutul (1907-1908)

Cumpărat de către Galeria Austriacă din Viena încă dinainte de a fi finalizat, tabloul „Sărutul” este o capodoperă revendicată de curentul simbolist. Austriacul Klimt a vizitat orașul Ravenna, situat în Italia, unde a avut ocazia să observe mozaicurile bizantine din biserica San Vitale, care l-au inspirat cu aurul lor strălucitor, pe care îl va folosi în perioada sa de creație denumită simbolic „perioada de aur”.

„Sărutul” este o combinație de opulență și simplitate, realizată prin îmbinarea dintre metal (aur) și vegetal (florile și frunzele prezente în vestimentația celor doi îndrăgostiți din tablou, precum și covorul de flori pe care stau).

În momentul apariției tabloului, la începutul secolului XX, societatea era încă sub influența rigorilor pudicității post-victoriene, iar acest lucru i-a făcut pe unii critici să afirme că „Sărutul” este o lucrare pornografică. Astăzi, capodopera este expusă la Galeria Austriacă din Vienna, din cadrul palatului Belvedere.

4. Sandro Botticelli – Nașterea lui Venus (1484-1486)

Arhicunoscuta capodoperă renascentinstă a fost subiectul controverselor în epocă. Creată într-o perioadă în care locuitorii Florenței se îndepărtau de dogmatica bisericii, „Nașterea lui Venus” era reproducerea unui episod central al mitologiei greco-romane.

Venus (Afrodita la greci) se naște din spuma mării, din rămășițele căzute din cer ale titanului Uranus. Nuditatea tabloului, dar și subiectul păgân al acestuia a atras revolta lui Girolamo Savonarola, un călugăr al ordinului dominican care activa în Florența. Acesta ducea o luptă continuă împotriva tendințelor „profane” ale florentinilor, mai exact împotriva operelor de artă, a cărților laice și a cosmeticelor.

Opera lui Botticelli era vizată de către călugăr, care plănuia să o ardă în public pentru a curăța orașul de păcate. Din fericire, acest lucru nu s-a mai întâmplat, Savonarola fiind excomunicat de către Biserică și spânzurat înainte să distrugă una dintre cele mai mari opere de artă ale omenirii.

Sursa de inspirație pentru Venus este posibil să fi fost Simonetta Cattaneo Vespucci, posibila amantă a lui Lorenzo de Medici, cel care i-a comandat tabloul lui Botticelli. În zilele noastre, acesta poate fi admirat la Galeria Uffizi, din Florența.

5. Johannes Vermeer – Fata cu cercel de perlă (1665)

Tabloul lui Vermeer este atât de misterios încât a aprins imaginația multor persoane de-a lungul secolelor. Denumită și „Mona Lisa Nordului”, „Fata cu cercel de perlă” a inspirat romane (Tracy Chevalier, 1999, roman cu același nume) și filme (2003).

Privirea intrigantă, ochii mari și expresivi au captivat toți privitorii, care s-au străduit să afle identitatea acestei femei. Momentan, aceasta rămâne necunoscută, chiar dacă s-a speculat că ar fi camerista lui Vermeer, ipoteză exploatată și de Tracy Chevalier în romanul său.

Expus la muzeul de artă Mauritsuis din Haga, Olanda, tabloul este o capodoperă a tehnicii și culorii. Vermeer este un maestru al tehnicii luminii (fața luminoasă și hainele întunecate ale fetei, conturate în funcție de efectul dorit), dar nu uită nici de delicatețea culorii. Albastrul turbanului este realizat cu ajutorul pietrei lapis lazuli, din care Vermeer a extras pasta pentru pictură.

6. Vincent Van Gogh – Noapte înstelată (1889)

Una dintre cele mai faimoase picturi din lume îi aparține olandezului Vincent Van Gogh. Probabil la fel de faimoasă ca lucrarea însăși este viața lui Van Gogh, marcată de chinurile unui geniu cu probleme psihice.

Internat în Franța, la fosta mănăstire Saint Paul de Mausole, unde a stat în perioada 1889-1890, boala (catalogată drept epilepsie de către specialiștii de la acea vreme) părea că a intrat într-o perioadă de remisie, marcată în plan artistic de utilizarea unor nuanțe mai calde. Însă după un timp, aceasta a recidivat, iar Van Gogh a suferit niște episoade depresive teribile, perioadă în care s-a reîntors la culorile reci și a creat capodopera „Noapte înstelată”, unde albastrul predomină.

Marele pictor s-a sinucis prin împușcare la vârsta de 37 de ani, lăsând în urmă mii de opere de artă. Cele mai faimoase sunt expuse la New York, în cadrul Muzeului de Artă Modernă.

Surse:

https://www.timeout.com/newyork/art/top-famous-paintings-in-art-history-ranked

https://www.theguardian.com/artanddesign/2016/feb/11/hieronymus-bosch-review-a-heavenly-host-of-delights-on-the-road-to-hell

https://theculturetrip.com/europe/united-kingdom/england/london/articles/the-meaning-of-jan-van-eycks-the-arnolfini-portrait/

https://www.gustav-klimt.com/The-Kiss.jsp

https://www.theguardian.com/artanddesign/2020/apr/28/dutch-researchers-coax-secrets-from-girl-with-a-pearl-earring

https://www.vangoghgallery.com/painting/starry-night.html