Iată cum repornește creierul uman după anestezie

Probabil te-ai întrebat uneori ce se întâmplă într-un laptop atunci când pornește. Același lucru s-au întrebat și oamenii de știință, doar că în ceea ce privește creierul uman: cum repornește creierul după anestezie, comă sau după un somn adânc?

Folosind un grup de 30 de adulți sănătoși care au fost anesteziați timp de trei ore și un grup de 30 de adulți sănătoși care nu au fost anesteziați, ca grup de control, un studiu din 2021 dezvăluie câteva perspective despre cum repornește creierul pentru a fi din nou conștient.

• Test de cultură generală. Ce este entropia?
• Pentru prima dată, fizicienii au „încurcat” doi atomi în mișcare, validând o teorie cuantică

Se pare că creierul pornește din nou câte o secțiune, mai degrabă decât pe toate odată, iar capacitățile abstracte de rezolvare a problemelor, așa cum sunt gestionate de cortexul prefrontal, sunt funcțiile care repornesc cel mai rapid. Durează mai mult pentru ca alte zone ale creierului, printre care cele care gestionează timpul de reacție și atenția, să revină la normal.

Așadar, cum repornește creierul?

„Deși pare surprinzător, are sens din punct de vedere evolutiv că cogniția superioară trebuie să se refacă devreme”, a spus anestezistul Max Kelz, de la Universitatea din Pennsylvania, potrivit Science Alert.

„Dacă, de exemplu, cineva se trezește în fața unei amenințări, structuri precum cortexul prefrontal sunt importante pentru clasificarea situației și generarea unui plan de acțiune”, spune Kelz.

Au fost folosite o varietate de metode pentru a măsura ceea ce se întâmplă în creier, inclusiv scanări electroencefalografice (EEG) și teste cognitive înainte și după anestezie. Aceste teste au măsurat viteza de reacție, memoria și alte abilități.

Analizând citirile EEG, cercetătorii au observat că regiunile frontale ale creierului (unde sunt localizate funcții precum rezolvarea problemelor, memoria și controlul motor) au devenit deosebit de active pe măsură ce creierul a început să își revină.

O comparație cu grupul de control a arătat că a durat aproximativ trei ore pentru ca cei care au fost anesteziați să își revină complet.

Anestezia nu afectează tiparele de somn

Echipa a urmărit, de asemenea, evoluția programului de somn al participanților în zilele de după experiment. Experiența nu părea să afecteze negativ tiparele de somn la cei care au fost anesteziați.

„Acest lucru sugerează că creierul uman sănătos este rezistent, chiar și cu o expunere prelungită la anestezie profundă”, a spus anestezistul Michael Avidan, de la Universitatea Washington.

„Din punct de vedere clinic, acest lucru implică faptul că unele dintre tulburările de cogniție pe care le vedem adesea timp de zile sau chiar săptămâni în timpul recuperării după anestezie și intervenție chirurgicală, cum ar fi delirul, ar putea fi atribuite altor factori decât efectele persistente ale medicamentelor anestezice asupra creierului.

Anestezia este o procedură necesară în multe cazuri

O mulțime de proceduri chirurgicale pur și simplu nu ar fi posibile fără anestezie, o modalitate eficientă și controlată de a opri starea de conștiență la nivelul creierului, care se poate întâmpla și involuntar, în cazul comei.

În ciuda utilizării lor pe scară largă, nu înțelegem cu adevărat cum funcționează anestezicele în foarte mare detaliu, chiar dacă ne-am dat seama cum să le folosim în siguranță. Există o mulțime de idei despre modul în care creierul abordează aceste medicamente, dar încă nu există dovezi concrete.

Descoperirile recente pot ajuta nu numai la tratamente și la îngrijirea pacientului după operații majore care implică anestezie, ci pot și să ofere oamenilor de știință o mai bună înțelegere a creierului și a modului în care acesta răspunde la perturbări.

„Este important din punct de vedere clinic să știm cum repornește creierul, dar acest lucru ne oferă și o perspectivă asupra bazei neuronale a conștienței în sine”, a spus anestezistul George Mashour, de la Universitatea din Michigan.

Cercetarea a fost publicată în eLife.

Vă recomandăm să citiți și:

Inhibitoarele de tuse obișnuite, eliberate fără rețetă, pot regla ritmul inimii

Cât timp îi ia creierului uman „să-și dea refresh” și ce s-ar întâmpla dacă nu ar face asta?

Două trăsături de personalitate sunt legate de semnele distinctive ale bolii Alzheimer

Un test bazat pe inteligență artificială poate detecta cancerul pulmonar cu o acuratețe de 90%