Cât timp îi ia creierului uman „să-și dea refresh” și ce s-ar întâmpla dacă nu ar face asta?

La fel ca platformele de socializare online, creierul uman „își încarcă” în mod constant o abundență de stimuli vizuali. Însă, în loc să vadă ultima imagine în timp real, creierul vede versiuni anterioare pentru că timpul de resetare (sau refresh) al său este de aproximativ 15 secunde, potrivit unor noi cercetări de la Universitatea din California, Berkeley.

Descoperirile, publicate în jurnalul Science Advances, se adaugă altor cercetări în privința mecanismului din spatele „câmpului de continuitate”, o funcție a percepției prin care creierul uman reunește ceea ce vedem în mod constant pentru a ne oferi o senzație de stabilitate vizuală.

• Probleme cu aducerea mostrelor de pe Marte. La ce nu s-a gândit NASA?
• Cele mai frecvente semnale care „anunță” un divorț

„Dacă creierul nostru s-au actualiza în timp real, lumea ar fi un loc agitat cu fluctuații constante de umbre, lumini și mișcare, iar noi ne-am simți de parcă avem mereu halucinații”, a explicat David Whitney, autor senior al studiului și profesor de psihologie și neuroștiință la UC Berkeley.

„Creierul nostru este ca o mașină a timpului”

În schimb, „creierul nostru este ca o mașină a timpului” și continuă să ne trimită înapoi în timp. În esență, creierul uman este ca o aplicație care cumulează conținutul vizual la fiecare 15 secunde astfel încât să facem față vieții de zi cu zi, a explicat Mauro Manassi, autor al studiului și profesor de psihologie la Universitatea din Aberdeen, Scoția.

În cadrul studiului, Manassi și Whitney au analizat mecanismul din spatele fenomenului de cecitate la schimbare, prin care nu observăm schimbări subtile care apar în timp, cum ar fi diferența dintre actori și dublurile lor.

Cercetătorii au recrutat aproximativ 100 de participanți și i-au rugat să privească mai multe fețe care se schimbau în funcție de vârstă sau gen într-un interval de 30 de secunde, arată Science Daily.

„Am putea spune că, de fapt, creierul nostru trage de timp”

Atunci când au fost rugați să identifice fețele observate, participanții au ales aproape mereu un cadru vizualizat la jumătatea videoclipului, și nu unul de la sfârșit, care ar fi reprezentat cea mai actualizată imagine.

„Am putea spune că, de fapt, creierul nostru trage de timp. Este nevoie de prea multă muncă pentru a actualiza în mod constant imagini, astfel că se limitează la trecut pentru că trecutul este bun indicator pentru viitor. Noi reciclăm informații din trecut pentru că e mai rapid, mai eficient și necesită mai puțin efort”, a precizat Whitney.

Rezultatele sugerează că, într-adevăr, creierul nostru funcționează cu o ușoară întârziere atunci când procesează stimuli vizuali, iar asta are implicații pozitive și negative.

„Nu suntem orbi în adevăratul sens al cuvântului”

„Întârzierea este bună pentru că previne acumularea de conținut vizual în viața zilnică, însă poate avea și consecințe de viață și de moarte atunci când vorbim despre precizia unui chirurg. Spre exemplu, radiologii și chirurgii trebuie să poată vedea exact ce se află în fața lor în timp real. Dacă văd informații din urmă cu un minut, aceștia ar putea rata conținut important”, a explicat Manassi.

În general, cecitatea la schimbare dezvăluie modul în care câmpul de continuitate este o funcție importantă a conștienței și ce înseamnă să fii om, a adăugat Whitney.

„Nu suntem orbi în adevăratul sens al cuvântului. Sistemul nostru vizual ne face orbi la schimbări imediate pentru că se rezumă la prima impresie și ne duce în trecut. În cele din urmă, câmpul de continuitate susține experiența noastră într-o lume stabilă”, au conchis cercetătorii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Nu toți creierii sunt la fel. De ce este creierul uman mult mai vulnerabil la boli?

Medici alarmați după ce au descoperit că unui bărbat i-a apărut mucegai negru în creier

Cum reușește creierul nostru să se ocupe și de alte sarcini în timp ce mergem

Doar 10 minute de alergare cu intensitate moderată pot îmbunătăți activitatea creierului