Meteoriții care au contribuit la apariția Pământului s-ar fi format în afara Sistemului Solar

Dovezile sugerează că mineralele de la suprafața asteroizilor din centura principală exterioară, despre care se presupune că ar fi fost sursa elementelor constitutive ale apei și vieții pe Pământ, sunt stabile doar la temperaturi scăzute. Acești asteroizi s-au format pe orbite îndepărtate și pot ajuta la explicarea compoziției Pământului.

Se crede că Sistemul Solar s-a format dintr-un nor de gaz și praf, așa-numita nebuloasă solară, care a început să se condenseze prin gravitație în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Pe măsură ce acest nor s-a contractat, a început să se rotească și s-a format un disc care se rotește în jurul masei cu cea mai mare gravitație din centrul său, Soarele nostru.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

Sistemul Solar a moștenit toată compoziția sa chimică de la o stea sau stele anterioare care au explodat sub formă de supernove. Soarele nostru a luat o mostră generală din acest material pe măsură ce s-a format, dar materialul rezidual din disc a început să migreze în funcție de tendința sa de a îngheța la o anumită temperatură.

Pe măsură ce Soarele a crescut suficient de dens pentru a iniția reacții de fuziune nucleară și a devenit o stea, resturile din disc au format materiale solide pentru a forma corpuri planetare, potrivit EurekAlert.

Care este diferența dintre planetele interioare și cele exterioare?

Pe măsură ce Soarele a iradiat discul din jur, a creat multă căldură în Sistemul Solar timpuriu. Din acest motiv, planetele interioare, Mercur, Venus, Pământ și Marte, sunt în mare parte roci (compuse în principal din elemente mai grele, cum ar fi fierul, magneziul și siliciul), în timp ce planetele exterioare sunt compuse în mare parte din elemente mai ușoare, în special hidrogen, heliu, carbon, azot și oxigen.

Se crede că Pământul s-a format parțial din meteoriți carbonatici, despre care se crede că provin din asteroizi externi din centura principală.

Este interesant faptul că, deși mai multe dovezi sugerează că meteoriții carbonatici provin din astfel de asteroizi, meteoriții recuperați pe Pământ nu prezintă, în general, această caracteristică. Astfel, centura de asteroizi ridică multe întrebări pentru astronomi și cercetători.

Un nou studiu condus de cercetătorii de la Earth-Life Science Institute (ELSI) de la Tokyo Institute of Technology sugerează că aceste materiale s-ar fi putut forma foarte departe, în Sistemul Solar timpuriu, apoi au fost transportate în Sistemul Solar interior prin procese haotice de amestecare.

Sistemul Solar și compoziția sa chimică

Noul studiu, publicat în AGU Advances, susține că asteroizii externi din centura principală s-au format pe orbite îndepărtate și s-au diferențiat pentru a forma diferite minerale.

Pentru a înțelege sursa discrepanțelor dintre spectrele măsurate ale meteoriților și asteroizilor, folosind simulări pe calculator, echipa a modelat evoluția chimică a mai multor amestecuri, concepute pentru a simula materialele asteroidale primitive. Apoi au folosit aceste modele computerizate pentru a produce spectre de reflexie simulate pentru a le compara cu cele obținute prin telescop.

Modelele lor au indicat că, pentru a se potrivi cu spectrele asteroizilor, materialul trebuia să conțină o cantitate semnificativă de apă și amoniac și să reacționeze la temperaturi sub 70℃, ceea ce sugerează că asteroizii s-au format la o distanță mult mai mare decât locația lor actuală în Sistemul Solar timpuriu.

Dacă este adevărat, acest studiu sugerează că formarea Pământului și proprietățile unice ale acestuia sunt rezultatul unor aspecte particulare ale formării Sistemului Solar.

„Am putea fi capabili să descoperim istoria noastră cosmică”

Acest studiu a examinat, de asemenea, dacă condițiile fizice și chimice din asteroizii externi din centura principală ar trebui să fie capabile să formeze mineralele observate. Originea rece și îndepărtată a asteroizilor sugerează că ar trebui să existe o asemănare semnificativă între asteroizi și comete și ridică întrebări cu privire la modul în care s-a format fiecare dintre aceste tipuri de corpuri.

Acest studiu sugerează că este posibil ca materialele care au format Pământul să se fi format foarte departe, în Sistemul Solar timpuriu, iar apoi să fi fost aduse în timpul istoriei deosebit de turbulente a Sistemului Solar.

Observațiile recente ale discurilor protoplanetare realizate de Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) au descoperit numeroase structuri inelare, despre care se crede că sunt observații directe ale formării planetelor. „Rămâne de stabilit dacă formarea Sistemului Solar este un rezultat tipic, dar numeroasele măsurători sugerează că am putea fi capabili în curând să plasăm istoria noastră cosmică în context”, a declarat Hiroyuki Kurokawa, autorul principal al lucrării.

Vă recomandăm să mai citiți și:

De ce au asteroizii și cometele forme atât de bizare?

Un sistem ingenios de pulverizare a asteroizilor, singura șansă a Pământului în cazul unei catastrofe

Astronomii analizează coliziunile dintre asteroizi pentru a înțelege cum s-au format planetele

Din ce sunt făcuți asteroizii și „cărămizile” fundamentale ale Sistemului Solar?