Home » Știință » Astronomii analizează coliziunile dintre asteroizi pentru a înțelege cum s-au format planetele

Astronomii analizează coliziunile dintre asteroizi pentru a înțelege cum s-au format planetele

Astronomii analizează coliziunile dintre asteroizi pentru a înțelege cum s-au format planetele
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 28.02.2022

Un nou mod de a data coliziunile dintre asteroizi și corpurile planetare, de-a lungul istoriei sistemului nostru solar, ar putea ajuta oamenii de știință să reconstituie modul în care s-au născut planetele.

O echipă de cercetători, condusă de Universitatea din Cambridge, a combinat datarea și analiza microscopică a meteoritului Chelyabinsk, care a căzut pe Pământ în 2013, pentru a obține date mai precise cu privire la calendarul evenimentelor din sistemul nostru solar.

Studiul lor, publicat în Communications Earth & Environment, a analizat modul în care mineralele din meteorit au fost deteriorate de diferite impacturi de-a lungul timpului, ceea ce înseamnă că au putut identifica cele mai mari și cele mai vechi evenimente care ar fi putut fi implicate în formarea planetei.

Datarea meteoritului a indicat două etape de impact

La începutul istoriei Sistemului Solar, planetele, inclusiv Pământul, s-au format din coliziuni masive între asteroizi și corpuri chiar mai mari, numite protoplanete.

Noua cercetare a înregistrat modul în care mineralele de fosfat din interiorul meteoritului Chelyabinsk au fost sfărâmate în diferite grade pentru a reconstitui istoria coliziunii.

Datarea anterioară a acestui meteorit a dezvăluit două vârste de impact, una mai veche, o coliziune de aproximativ 4,5 miliarde de ani și o alta care a avut loc în ultimii 50 de milioane de ani.

Cum a ajuns meteoritul pe Pământ?

Cu toate acestea, vârstele nu sunt atât de clare. La fel ca un tablou care se decolorează în timp, coliziunile succesive pot întuneca o imagine cândva clară, ceea ce duce la incertitudine în rândul comunității științifice cu privire la vârsta și chiar la numărul de ciocniri înregistrate, scrie Phys.

Noul studiu a analizat coliziunile înregistrate de meteoritul Chelyabinsk, făcând legătura între noile vârste ale meteoritului și dovezile microscopice ale încălzirii induse de coliziuni, observate în interiorul structurilor cristaline ale acestuia. Aceste indicii microscopice se acumulează în minerale la fiecare impact succesiv, ceea ce înseamnă că ciocnirile pot fi distinse, ordonate în timp și datate.

Descoperirile lor arată că mineralele care conțin amprenta celei mai vechi coliziuni au fost fie sfărâmate în multe cristale mai mici la temperaturi ridicate, fie puternic deformate la presiuni ridicate.

„Asteroizii indică o reorganizare a Sistemului Solar”

Echipa a descris, de asemenea, câteva granule minerale din meteorit care au fost fracturate de un impact mai mic, la presiuni și temperaturi mai scăzute, și care înregistrează o vârstă mult mai recentă, de mai puțin de 50 de milioane de ani. Aceștia sugerează că acest impact a desprins probabil meteoritul Chelyabinsk de pe asteroidul său gazdă și l-a trimis în viteză spre Pământ.

Luate împreună, aceste date susțin o istorie a coliziunii în două etape, iar oamenii de știință sunt deosebit de interesați de data impactului de acum 4,5 miliarde de ani, deoarece acesta este momentul în care credem că sistemul Pământ-Lună a luat naștere, probabil ca urmare a coliziunii a două corpuri planetare.

Datele nou obținute susțin datele anterioare, conform cărora mulți asteroizi au suferit coliziuni puternice cu 4,48 și 4,44 miliarde de ani în urmă. „Faptul că toți acești asteroizi înregistrează o topire intensă în această perioadă ar putea indica o reorganizare a Sistemului Solar, fie ca urmare a formării Pământului și a Lunii, fie poate a mișcărilor orbitale ale planetelor”, au concluzionat cercetătorii.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un ciobănesc german aproape că a fost omorât de un meteorit care s-a prăbușit prin cușca sa

O „hartă a comorilor” indică locul în care se ascund meteoriții din Antarctica

Un meteorit de pe Marte conține molecule organice, însă acestea nu sunt dovezi ale vieții

O piatră descoperită pe un câmp s-a dovedit a fi un meteorit extrem de rar, vechi de 4,6 miliarde de ani

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Studiu: Femeile resimt mai multă durere decât bărbații
Studiu: Femeile resimt mai multă durere decât bărbații
Oamenii de știință au făcut o descoperire uimitoare care ar putea ajuta la explicarea existenței vieții
Oamenii de știință au făcut o descoperire uimitoare care ar putea ajuta la explicarea existenței vieții
Rocile colectate din adâncul oceanului s-au aprins spontan în laborator. Cum a fost posibil?
Rocile colectate din adâncul oceanului s-au aprins spontan în laborator. Cum a fost posibil?
8 drepturi de bază pe care românii le au, dar adesea nu știu să le folosească
8 drepturi de bază pe care românii le au, dar adesea nu știu să le folosească
De ce râdem? Oamenii de știință încă dezbat răspunsul, dar sunt de acord asupra unui lucru
De ce râdem? Oamenii de știință încă dezbat răspunsul, dar sunt de acord asupra unui lucru
Au voie agenții de pază să controleze geanta unui client? Ce poți face dacă ești oprit la ieșirea din magazin
Au voie agenții de pază să controleze geanta unui client? Ce poți face dacă ești oprit la ieșirea din magazin
Este nesănătos double-dipping, adică să folosești un sos comun? Ce spun specialiștii
Este nesănătos double-dipping, adică să folosești un sos comun? Ce spun specialiștii
Calitatea locurilor de muncă s-a îmbunătățit, arată un raport al Comisiei Europene
Calitatea locurilor de muncă s-a îmbunătățit, arată un raport al Comisiei Europene
O misiune spațială va încerca prelevarea de mostre de pe Phobos. Când decolează?
O misiune spațială va încerca prelevarea de mostre de pe Phobos. Când decolează?
De ce a fost amendată una dintre cele mai mari bănci din SUA?
De ce a fost amendată una dintre cele mai mari bănci din SUA?
Inteligența Artificială a identificat aproape 10.000 de reacții chimice noi care ar putea fi utile în industrie
Inteligența Artificială a identificat aproape 10.000 de reacții chimice noi care ar putea fi utile în industrie
O descoperire poate schimba medicamentele. Ce au reușit oamenii de știință?
O descoperire poate schimba medicamentele. Ce au reușit oamenii de știință?
Defrișările au scăzut la nivel global, dar e posibil ca situația să nu dureze mult
Defrișările au scăzut la nivel global, dar e posibil ca situația să nu dureze mult
De ce provocări a avut parte piața muncii din UE în 2026?
De ce provocări a avut parte piața muncii din UE în 2026?
Bacteriile de pe limbă ar putea avea legătură cu viteza ta de gândire, indică un nou studiu
Bacteriile de pe limbă ar putea avea legătură cu viteza ta de gândire, indică un nou studiu
Plantele de apartament împrospătează aerul? De câte ai avea nevoie pentru a produce suficient oxigen
Plantele de apartament împrospătează aerul? De câte ai avea nevoie pentru a produce suficient oxigen
Jonathan are 194 de ani. Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul celui mai bătrân animal terestru cunoscut
Jonathan are 194 de ani. Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul celui mai bătrân animal terestru cunoscut
Roverul Curiosity a surprins un răsărit de soare spectaculos pe planeta Marte
Roverul Curiosity a surprins un răsărit de soare spectaculos pe planeta Marte