Gara de Nord din București este, de 150 de ani, principalul nod feroviar al țării (DOCUMENTAR)

București Nord este cea mai mare stație feroviară a României, este capătul liniei și are un număr de opt peroane și 14 linii. Piatra de temelie a gării a fost pusă în data de 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. În anul 1872 este inaugurată gara și astfel, s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman–Galați–București–Pitești.

Stația a fost denumită inițial Gara Târgoviștei, pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei, urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală.

• Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
• De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor…

Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refăcut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite pentru a se obține lungimi utile de 350 m.

Perioada între 1950 și 1990 a cunoscut o creștere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România. După un timp, statutul juridic al gării a fost schimbat şi a trecut sub controlul statului.

De asemenea, Gara Târgoviştei capătă o notorietate mare după ce primul tren internaţional a sosit aici: „În ianuarie 1880, Parlamentul României a votat pentru transferul liniei Vârciorova-Roman din administrarea privată a consorţiului Strousberg în administrare naţională, iar guvernul a înfiinţat instituţia Căilor Ferate Române, care continuă să existe şi astăzi. În anul 1883, trenul internaţional Orient Express zăboveşte pentru prima dată în Gara Târgoviştei. Notorietatea gării şi afirmarea noului mijloc de transport sporeşte progresiv numărul de călători, adresabilitatea publicului larg, indiferent de clasa socială. În consecinţă, gara devine în scurt timp neîncăpătoare“, arată arhitectul Alexandra Buleu, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, în lucrarea „Gara feroviară, expresie a coliziunii culturale dintre oraş şi teritoriu. Studiu de caz: Gara de Nord, Bucureşti“.

Citește continuarea pe Gândul!