Hanul Gabroveni, atmosfera de Strada Mare de la începutul anilor 1800 (DOCUMENTAR)

Hanul Gabroveni este un monument de arhitectură construit între anii 1804 și 1818. Acesta este situat în centrul istoric al Capitalei între strada Lipscani și strada Gabroveni.

Aceasta menține încă în cea mai mare parte imaginea cartierului comercial cu atmosfera de „stradă mare” tipică secolului XIX.  Până la începutul secolului al XIX-lea în această zona se aflau zidite încă din secolele XV-XVII locuințe ale orășenilor în apropierea cetății Bucureștilor.

• Un mesaj de dragoste vechi de 2.000 de ani, descoperit la Pompeii
• Câte ore durează cel mai lung zbor fără escală din lume?

În perioada anilor 1802-1804 orașul se dezvoltă foarte mult din punct de vedere comercial. Astfel, apare și Hanul Gabroveni. La parter se aflau prăvălii pentru vânzarea cu amănuntul a produselor textile. Accesul în acest culoar  se făcea doar pe la capetele lui, prin porțile din stejar masiv închise cu feronerie de fontă. La mijlocul secolului XIX clădirea se află într-una din perioadele sale de maximă prosperitate și faima negustorească. Și după război clădirea și-a păstrat parțial caracterul comercial. În 1968 s-a studiat cum ar putea fi restaurat complexul arhitectural, studii și intenții care nu s-au materializat.

Hanul se înscrie într-un plan ușor trapezoidal cu laturile longitudinale paralele care delimitează o curte interioară lungă. Laturile de nord și de sud sunt obturate de porțile de acces acoperite cu bolți avella, cea dinspre Lipscani având cinci bolți alăturate, cealaltă numai trei. Subsolul este format din două hrube ce ocupă, fiecare din laturile longitudinale legate între ele înspre Lipscani printr-o încăpere spațioasă, iar înspre Gabroveni printr-un culoar lat.

Inițial părțile laterale au beneficiat numai de parter alcătuit din câte o sala lungă și înalta, cu bolți avella, compartimentată cu ziduri ușoare care compuneau fostele prăvălii. Camerele la etaj se găseau numai pe capetele de-sud și de nord. Exceptând etajul adăugat părții vestice, totul se prezintă unitar, dând un echilibru construcției care poartă amprenta unui autentic pasaj comercial. O alternanță de uși și ferestre cu tâmplării metalice masive, dau curții un aspect aparte. Zona inferioară a pereților a fost placată cu plăci de piatră, iar scările de piatră indică locurile de acces în fostele prăvălii.

La începutul secolului XX, Capitala se afla sub influență franceză. De aceea, hanul a fost redenumit Hotel Gabroveni Universal. Chiar și așa, până în anul 1989, clădirea a fost utilizată în scop comercial. După 1989, guvernul a concesionat clădirea unor societăți comerciale, care ar fi trebuit să dețină un plan de reabilitare. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar în 1997 s-a demarat o serie de procese în instanță între concesionari și Primărie. În 1999 prin sentință judecătorească, municipalitatea a obținut evacuarea imobilului. Între anii 1998 și 1999 Ministerul Culturii a intervenit prin lucrări de conservare și consolidare, care au fost însă oprite.

Citește continuarea pe Gândul!