Oamenii au îmblânzit animalele cu 2.000 de ani mai devreme decât s-a crezut până acum

Indiciile din excremente antice de la animale contestă teoria actuală, potrivit căreia oamenii au îmblânzit plantele înaintea îmblânzirii animalelor.

Cercetătorii au descoperit bălegar conservat alături de rămășițe îngropate ale locuințelor antice de vânători-culegători din Siria, care datează din urmă cu aproximativ 13.000 de ani.

• De ce europenii au încetat să construiască morminte megalitice acum 5.000 de ani?
• Un peisaj antic dezvăluie rămășițele oamenilor care au trăit acum 100.000 de ani

„Am fost surprinși atunci când am realizat că vânătorii-culegători aduceau animale vii în Abu Hureyra în urmă cu 12.800 – 12.300 de ani și le țineau în afara colibei lor”, explică cercetătorii într-un comunicat citat de Science Alert.

Oamenii au îmblânzit animalele cu 2.000 de ani mai devreme decât se credea

„Acesta este cu aproape 2.000 de ani mai devreme decât am văzut în altă parte, deși este în conformitate cu ceea ce ne-am putea aștepta pentru Valea Eufratului”.

La începutul anilor 1970, săpăturile Abu Hureyra în ceea ce este acum Siria au scos la iveală una dintre cele mai lungi secvențe cunoscute ale tranziției umanității de la vânători-culegători la fermieri.

Această locație din Semiluna Fertilă a fost deosebit de idilică pentru oameni, cu acces ușor la câmpii inundabile, stepă și păduri. Era plin de o gamă diversă de floră și faună, iar ocupația sa umană inițială în perioada epipaleolitică din Epoca de Piatră era considerată a fi formată din mai puțin de 200 de oameni.

Acest sit se află acum scufundat sub Lacul Assad, o regiune care poate fi greu accesibilă din cauza conflictelor în curs. Din fericire, arheologii din trecut au stocat și catalogat cu grijă grămezi de mostre de pe sit.

Animalele, o sursă de hrană

Studiile din această regiune au datat „îmblânzirea” cerealelor cu 11.500 de ani în urmă, urmată de o serie de alte culturi. Abia cu aproximativ 10.000 de ani în urmă au existat dovezi clare ale domesticirii animalelor, în timpul unei culturi desemnate drept Neolitic B pre-ceramic .

„Înțelegerea generală rămâne că, de fapt, cultivarea a început mai întâi, astfel că oamenii s-au stabilit în teritorii oamenilor, și apoi a urmat păstoritul”, explică echipa în lucrarea lor. „Cercetarea prezentată aici ridică semne de întrebare cu privire la această traiectorie”.

Cercetătorii sugerează, de asemenea, că animalele ar fi putut servi drept depozit de carne vie pentru a compensa variabilitatea în prezența prăzii principale a acestor vânători-culegători, anume gazelele.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Excrementele vikingilor îi ajută pe cercetători să reconstruiască genomul unui parazit antic

„Dezastrul din latrină” sau cum s-au înecat aproape 100 de nobili în excremente umane

Excrementele antice dezvăluie detalii despre cei care au construit Stonehenge

Indicii despre prăbușirea civilizației mayașe, descoperite în excremente umane antice