Cum a evoluat legătura dintre genele oamenilor și limbile vorbite de aceștia?

Diversitatea lingvistică este transmisă de la o generație la alta, la fel ca trăsăturile biologice, iar la nivel mondial există 7000 de limbi care sunt vorbite. Dar oare limbajul și genele au evoluat în paralel în ultimele câteva mii de ani, așa cum credea Charles Darwin?

O echipă interdisciplinară de la Universitatea din Zurich, Elveția, împreună cu Institutul de Antropologie Evolutivă Max Planck din Leipzig, Germania, a examinat recent această chestiune la nivel global.

• A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
• Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase

Cercetătorii au dezvoltat o bază de date globală care leagă datele lingvistice și genetice, intitulată GeLaTo (Genes and Languages Together), care conține informații genetice de la aproximativ 4.000 de persoane. Acestea vorbesc 295 de limbi și reprezintă 397 de populații genetice. Lucrarea este publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Una din cinci legături gene-limbă indică schimbarea unei limbi cu alta

În cadrul studiului, cercetătorii au analizat modul în care coincide istoria lingvistică și genetică a populațiilor. Persoanele care vorbesc limbi înrudite tind să fie înrudite și din punct de vedere genetic, dar asta nu este întotdeauna o regulă.

Cercetătorii au descoperit că aproximativ fiecare a cincea relație genă-limbă este o nepotrivire, iar asta apare în întreaga lume. Aceste nepotriviri arată perspective din istoria evoluției umane.

„Odată ce știm unde au avut loc astfel de schimbări de limbaj, putem reconstrui mai bine cum s-au împrăștiat în lume limbile și populațiile”, spune Balthasar Bickel, director al Centrului Național de Competență în Cercetare (NCCR) Evolving Language.

Trecerea la limbajul local

Multe nepotriviri rezultă din schimbările populațiilor la limba populației vecine, care este genetic diferită.

Spre exemplu, poporul Damara din Namibia, care este înrudit genetic cu populația Bantu, comunică folosind o limbă Khoe care este vorbită de grupuri îndepărtate genetic din aceeași zonă. Iar unii vânători-culegători care trăiesc în Africa Centrală vorbesc limbi predominant bantu, fără să fie puternic înrudiți genetic cu populațiile bantu vecine.

În plus, există cazuri în care popoarele migratoare au adoptat limba locală din zonele în care s-au mutat. Populația evreiască din Georgia, de pildă, a adoptat o limbă sud-caucaziană, în timp ce evreii din Cochin, în India, vorbesc o limbă dravidiană.

Cazul Maltei reflectă istoria sa, o insulă situată între două continente: în timp ce maltezii sunt mai apropiați de locuitorii Siciliei, ei vorbesc o limbă afro-asiatică, care este influențată de limbile turcă și indo-europeană, potrivit Phys.org.

Păstrarea unei identități lingvistice

„Se pare că a renunța la propria limba nu este chiar așa dificil, de asemenea, din motive practice. Ungurii, spre exemplu, sunt asemănători din punct de vedere genetic cu vecinii lor, dar limba lor este înrudită cu limbile vorbite în Siberia”, spune ultimul autor, Kentaro Shimizu, director al University Research Priority Programs (URPP) Evolution in Action: From Genomes to Ecosystems din cadrul Universității Zurich.

Acest lucru îi face pe vorbitorii de maghiară să se distingă de restul Europei și de unele părți ale Asiei, acolo unde majoritatea oamenilor vorbesc limbi indo-europene, cum ar fi franceza, germana, hindi, farsi, greaca și multe altele.

Indo-europeana nu numai că a fost studiată pe larg, dar are și un punctaj deosebit de ridicat în ceea ce privește congruența genetică și lingvistică.

Geneticianul care a condus studiul, Chiara Barbieri, a afirmat că, pe viitor, pentru a înțelege evoluția limbilor este important să fie incluse date genetice și lingvistice de la populații din întreaga lume.

Vă mai recomandăm și: 

Cele mai rare limbi vorbite pe Terra

De ce limbile umane se aseamănă atât de mult la gramatică

Cea mai folosită aplicaţie de învăţare de limbi străine a primit o finanţare de zeci de milioane de dolari de la Alphabet

Conform unui nou studiu, creierul poate fi antrenat prin învăţarea unei limbi străine sau a unui instrument muzical