Românii care luptau în Legiunea Străină în perioada interbelică. Ce îi motiva?

Legiunea Străină franceză a atras de-a lungul timpului și cetățeni români. De când a devenit cunoscută, au circulat tot felul de povești legate de activitatea militarilor din această unitate. Dorind să iasă în întâmpinarea publicului cu subiecte deosebite, revista „Realitatea Ilustrată” publica în ianuarie 1939 un reportaj despre românii care erau înrolați atunci în Legiunea Străină franceză.

În 1939, Africa nu mai era un loc necunoscut, Sahara era mai cutreierată de avioane decât de cămile, iar „berberul încăleca” mai degrabă pe bicicletă decât pe dromader.

• Este sau nu adevărat că 1 din 200 de bărbați este un descendent direct al lui…
• Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani

Africa era în schimb un prilej de „harță-europeană”, dispunea și de orașe moderne cu blocuri mărețe, șosele asfaltate, etc.

Istoria Legiunii Străine, veche de secole

În ceea ce privește Legiunea Străină, autorul reportajului, care se semnează Art. Vogel, simte nevoia să facă o scurtă istorisire a modului în care s-a format unitatea militară.

„Istoria Legiunii e veche. Începe în secolul al XVI-lea atunci când, în Franța, existau din pricina insuficientei gărzilor comunale legiuni de elvețieni. Carol al VII-lea a înființat primele legiuni străine, iar istoria ne mai arată că Maurice de Saxe avea primele gărzi negre.

O legiune bine organizată a fost pe vremea Primei Republici, când s-a format Legiunea Batavă formată din olandezi. În 1792, găsim legiunea belgiană, în 1795 cea germană. În 1802, Napoleon a alcătuit Legiunea Greacă. Un Bourbon a desființat Legiunea și, cum corpurile expediționare refuzau să părăsească cazărmile, Legiunea Străină a luat ființă printr-un decret din 1814. Cea mai mare expediție legionară a fost în 1841 în Africa și din acea vreme au rămas pe continent 3 batalioane cu câte opt companii. Eroice au fost și legiunile care au făcut războiul Crimei”.

Cine lupta în Legiunea Străină?

Legiunea Străină reunea atunci un mix de oameni din întreaga lume. Aventurieri, milionari, intelectuali, dezertori și tot felul de alte personaje se înscriau în unitate pentru o nouă viață, gata oricând să moară pentru o nouă patrie și pentru un salariu de 250 de franci.

„Legiunea Străină este de atunci armata cea mai ciudată din lume. Destinul acestor mercenari moderni a reunit laolaltă aventurieri, milionari scăpătați, dezertori condamnați, intelectuali ratați, oameni care nu vor mai împărtăși necazul, reuniți sub un steag glorios, oricând gata să moară fără niciun regret pentru o patrie nouă. E mult mister și mult eroism în sufletul acestor oameni uniformizați de disciplina militară.

Atunci când Franța angajează legionari, nu pune nicio condiție. Viitorul soldat poate să-și ascundă identitatea, să se înscrie sub orice nume îi place. Nimeni nu-l întreabă de unde vine, de ce acceptă viața grea și plină de pericole a legionarilor. Pentru Legiunea Străină e nevoie de o singură semnătură care te angajează minimum pe cinci ani și viața nouă își începe cursul.

De la Marsilia unde se face îmbarcarea, viitorii legionari sunt transportați în Algeria, la Belabess, unde se află centrul de instrucție. 36 de ore după îmbarcare, legionarii primesc uniforma kaki și chipiul alb, semnul Legiunii. După șase luni de lucru, instrucția este încheiată. Legionarul capătă un număr de ordine, i se fixează leafa de 250 de franci pe lună și e trimis la unul din cele trei regimente din Maroc, la Meknez, Fez sau Marrakech”, scrie „Realitatea Ilustrată”.

Românii din Legiunea Străină în 1939

Primul român din Legiunea Străină pe care reporterul „Realității Ilustrate” îl cunoscuse se numea Ion Martin, era din Poiana Sibiului și era înrolat încă din 1923. Mai avea atunci opt luni de servit în Legiune și urma să se întoarcă în România.

„Legionarul 70.008 din 2-me Regiment Etranger Meknez ne-a făcut o spovedanie impresionantă. Se numește Ion Martin şi este născut la Poiana Sibiului. A plecat acum 15 ani, mânat de dorul de aventură. A pribegit prin Europa şi a ajuns apoi în Legiune.

În 1923 s-a înrolat și a luptat cu indigenii de multe ori. I-au șuierat gloanțele pe la ureche, s-o furișat prin nisipul deșertului, a aruncat grenada cum numai un român o azvârle și s-a distins de multe ori.

În toiul luptelor grele, în vijelia de nisip a Saharei, Ion Martin nu a uitat de țară. Mai are de servit opt luni ca să-și încheie angajamentul de 15 ani. A plecat un copil, se întoarce un om pe care viața l-a învățat ceva. La Poiana Sibiului îl așteaptă desigur o mamă bătrână și poate o fată pe care a iubit-o. `S-o fi măritat`, ne spune trist Martin Ion, legionarul cu numărul 70008… ”

Români morți în Legiunea Străină

Mai erau și alți români atunci înscriși în Legiunea Străină, inclusiv unul care studiase medicina la Paris. O decepție puternică în viață îl determinase să se înscrie în corpul legionarilor.

Erau și români care au murit luptând în Legiune. Numele lor era înscris pe piatra funerară a eroilor legiunii. „Am întâlnit la Mekner un bucureștean, Ion Marinescu. Este de cinci ani în legiune. Ne-a întrebat de Dealul Spirei, de str. Uranus, de str. Militari, locurile copilăriei lui. Îi picau lacrimile și a plecat plângând. Ne-am dat seama că i-am răscolit amintiri, că i-am adus aminte de țară.

Pe piatra funerară a eroilor mai sunt nume de români. Găsim pe Matache Florescu, Ilie Cireșanu, Vasile Predescu și Weinfeld-Iaşi, morţi pentru gloria steagului Legiunii. În alt regiment am întâlnit un compatriot din buna societate romanească. A studiat la Paris medicina și a trecut cu succes examenele. O decepție puternică l-a trimis în Legiune.

Viața aspră de soldat îi aduce alinare. Este de trei ani în Africa și suportă stoic regimul. Peste doi ani se va întoarce la Paris, va continua să studieze. Un om nou”, mai scria „Realitatea Ilustrată.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Povestea neștiută a Legiunii romane a 19-a. Cum a fost pierdută și regăsită?

Romanii au ajuns mai departe în Țara Galilor decât se credea inițial, arată noi dovezi

Legiunile din Moesia care au făcut istorie în bătăliile de pe teritoriul Daciei

Sven Hassel, cel mai de succes romancier danez al secolului XX